avocatnet.ro 
În timp ce România se pregătește să înăsprească masiv condițiile de plată cu bani fizici, în încercarea declarată de a combate piața neagră, cele mai mari economii ale Europei nu au la această oră nicio limită de plată cu cash.
Limitarea plăților cu bani lichizi este deocamdată un deziderat al Uniunii Europene, propunerea de politică comună fiind ca limita comunitară unică să fie de aproximativ 10.000 de euro. Comisia nu reușește să convingă însă statele suverane. Dintre acestea, cele mai dezvoltate economii ale Uniunii nu au la această dată limită la plata cu cash. Mai mult, Norvegia are legislație națională care prevede expres dreptul individului de a plăti cu bani lichizi.
Germania, Austria, Olanda, Norvegia, Finlanda, Suedia, Belgia, Irlanda sau (+)Marea Britanie nu au limite la plata cu cash.
În acest timp, România are unul dintre cele mai restrictive regimuri la plata cu cash din toată Uniunea, alături de țările din sudul Europei.
O înăsprire a condițiilor de utilizare a cash-ului ar face din țara noastră de departe cel mai neprietenos stat cu plățile în numerar.
Situația din România
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat la începutul acestei luni că România va adopta o politică de reducere a plăților cu numerar. El a detaliat că se vor putea face plăţi în numerar, dar în limita a 1.000 de lei, restul fiind la card sau tranzacţii bancare. A menționat că, pentru început, pentru operaţiunile dintre o persoană fizică şi o persoană juridică, plafonul va fi redus gradual de la 1 ianuarie 2024, la 5.000 de lei şi de la 1 ianuarie 2025 la 2.500 de lei. În acest sens, guvernul a pregătit deja un proiect de lege, luna trecută.
Șeful Finanțelor motivează că astfel se va reduce piața neagră și, în consecință, vor ajunge mai mulți bani la bugetul statului, într-o perioadă în care guvernul face tot mai greu față cheltuielilor asumate de stat.
România se îndreaptă spre o criză iminentă și nu se întrevăd soluții la orizont. Populația activă pe piața muncii este în scădere, iar una dintre cauze este emigrația masivă. Asta reduce practic oferta de forță de muncă, ceea ce are impact asupra creșterii economice a țării.
Piața muncii din România este afectată de unul dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume, se arată într-un raport al Băncii Mondiale.
În mare parte din cauza emigrației, România a înregistrat o scădere și o îmbătrânire atât a populației, cât și a forței de muncă. Populația țării s-a redus de la 22,8 milioane în 2000 la 19,1 milioane în 2021. În plus, prognozele arată că până la finalul deceniului numărul locuitorilor va scădea la 17,8 milioane.
Raportul arată că în ultimii 10 – 15 ani au emigrat mai mult de două milioane de români, adică aproape 20% din forța de muncă. Mulți dintre aceștia au plecat definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competențe, deficite de angajați cu roluri cheie - precum medicii, și la scăderea productivității.
Întrucât cei care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă, societatea îmbătrânește și suferă.
Datele arată că, la nivelul întregii țări, vârsta mediană a crescut de la 34,4 ani în 2000, la 43 de ani în 2021. Însă variațiile între regiuni sunt considerabile. Spre exemplu, în București-Ilfov se înregistrează cea mai mică vârstă mediană, de 41 de ani, și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani, de 16,5%. În același timp, în regiunea Sud-Vest Oltenia vârsta mediană este de 45 de ani, iar persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproape 21% din populație.
Din cauza acestor decalaje apar așa-numitele puncte de presiune demografică, unde, spre exemplu, este o cerere mai mare de asistență medicală complexă pentru persoanele în vârstă. Acestea apar mai ales în regiunile slab dezvoltate, unde furnizarea de servicii este deja dificilă.
Nu ajută nici faptul că rata de inactivitate este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar participarea la piața muncii este printre cele mai scăzute. Practic, un sfert din persoanele care au vârsta de muncă nu lucrează și nici nu-și caută un loc de muncă. Iar asta limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii din economie.
În timp ce oferta de de muncă este în scădere, cererea de competențe este în creștere și se preconizează că deficitele și neconcordanțele între cerere și ofertă se vor acutiza pe măsură ce tranziția verde și digitală avansează.
Prețurile la cacao au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani
Cotaţiile la cacao sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, în condiţiile în care îngrijorările cu privire la producţia mondială majorează costurile pentru producătorii de ciocolată, transmite Bloomberg.
La bursa de la New York, cotaţiile futures la cacao au crescut luni cu 2,5%, până la cel mai ridicat nivel de după 1979. În spatele acestor creşteri stau prognozele referitoare la recolte slabe în Coasta de Fildeş şi Ghana, principalii producători mondiali de cacao, tocmai când există semnale privind o îmbunătăţire a cererii.
„Situaţia cu privire la ofertă şi cerere rămâne una optimistă” susţine Jack Scoville, vicepreşedinte la Price Futures Group din Chicago, potrivit Agerpres.
În aceste condiţii, cotaţiile la contractul cu livrare în luna decembrie au urcat până la 3.786 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna ianuarie 1979. Preţurile au depăşit un vârf anterior atins în luna martie 2011, când războiul civil din Coasta de Fildeş a dus la interzicerea exporturilor de cacao.
Livrările de boabe de cacao în porturile din Coasta de Fildeş sunt cu aproximativ 16% sub media multianuală în acest sezon, a dezvăluit o sursă care a consultat datele oficiale. Analiştii se aşteaptă la al treilea an consecutiv de deficit pentru acest ingredient cheie în producţia de ciocolată.
leonardy44
Comentarii articol (0)