Procedurile pentru aducerea de lucrători din state non-UE durează și 8 luni

Pe acest fond, AmCham propune o serie de măsuri pentru optimizarea fluxului de muncitori din state terțe.

Potrivit analizei efectuate de PwC pentru AmCham România, deficitul de forță de muncă a fost anul trecut de 145.000 de persoane și ar putea urca în următorii trei ani la aproximativ un sfert de milion de persoane, cel puțin.

În contextul continuării emigrărilor, această lipsă de personal ar putea fi acoperită prin creșterea cotelor de lucrători din state terțe, o soluție rapidă la care apelează tot mai mult companiile.

Cotele anuale aprobate de guvern au crescut semnificativ după 2020 și este foarte probabil ca în 2024 numărul imigranților să-l depășească pe cel al românilor care pleacă la muncă în vestul Uniunii.

Pentru o țară ca România, cu milioane de cetățeni în străinătate și spor natural negativ, importul de forță de muncă este un răspuns necesar, a explicat Alex Milcev, președinte al grupului de lucru AmCham dedicat pieței muncii.

Atractivitate scăzută a României pentru forța de muncă străină

„Dacă nu avem lucrătorii noștri, este clar că trebuie să aducem de undeva. Dat fiind că nu suntem în topul clasamentului din punct de vedere al bunăstării și al PIB-ului pe cap de locuitori, nu suntem o destinație foarte atractivă pentru nicio țară din UE și, evident, trebuie să vedem cum putem atrage forță de muncă din alte părți. Zona non-UE, mai ales Asia, este un răspuns. În toate orașele mari vedem, și pe stradă, și pe șantiere, și în HORECA, persoane care nu sunt din România. Aceasta este fața vizibilă a acestui efort ce a început să fie accelerat în ultimii ani”, a mai declarat Alex Milcev.

Întârzieri foarte mari în procesarea cererilor de permise de muncă

Statistica din 2020 și până în 2022 arată că numărul permiselor de muncă pentru lucrători non-UE a crescut de cinci ori, conform analizei prezentate de AmCham.

„Există, însă, o discrepanță însă între numărul de permise aprobate și numărul persoanelor care au venit efectiv în România. Doar în anul 2022 contingentul de lucrători străini a fost atins și chiar depășit. De fapt, explică Alex Milcev, acest lucru s-a întâmplat pe fondul întârzierilor din trecut. Practic, în acest moment există întârzieri foarte, foarte mari la procesarea cererilor. Indiferent că aduci un CEO la o companie din IT sau aduci un muncitor necalificat pe șantier, procedurile durează șapte – opt luni. La viteza la care trebuie să reacționezi în mediul economic modern, este uluitor de ineficient, a adăugat Alex Milcev.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.