Datoriile romanilor la leasing si credite, imposibil de calculat

Pe 23 octombrie intra in vigoare noua lege care cere firmelor de leasing sa impuna clientilor persoane fizice sa nu se indatoreze cu mai mult de 40% nici catre banci, nici catre firmele de leasing. Problema consta in lipsa posibilitatii verificarii clientilor, care pot da declaratii false pe proprie raspundere. In acelasi timp, costurile suplimentare create de noile cerinte ale legislatiei leasingului si a institutiilor financiare nebancare (IFN) au ca rezultat scumpirea leasingului pentru clienti.
Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a motivat firmelor de leasing carentele din legislatie prin nevoia de stabilitate pe termen lung, punand pe tapet un nou program brucanian, de cel putin 20 de ani, in care trebuie sa aiba loc dezvoltarea Romaniei. „Suntem intr-o lupta de gherila cu dumneavoastra“, s-a adresat Vladescu reprezentantilor firmelor de leasing si IFN din ALB sau Asociatia Societatilor de Leasing (ASLR), prezenti la o conferinta organizata de „Finante si Afaceri“, la care „Saptamana Financiara“ a fost partener media (foto).
Legislatia secundara aflata in lucru ridica probleme serioase, uneori chiar de compatibilitate cu cerintele europene (BaselI), care apasa asupra competitivitatii firmelor de leasing sau IFN-urilor. Pentru a ajunge la un rezultat de mijloc, Sebastian Vladescu a acceptat invitatia facuta de Asociatia companiilor de Leasing si societati financiare neBancare (ALB) de a discuta pe articole normele de aplicare ale noii legislatii IFN, impreuna cu reprezentanti ai Bancii Nationale.

Expunerea clientului nu poate fi verificata
Noua legislatie impune firmelor de leasing si IFN-urilor, respectiv firmelor de credit de consum si credit ipotecar reguli identice cu ale bancilor in ceea ce priveste gradul de indatorare a clientilor. Prin urmare, un client care merge la o firma de leasing sau de finantare de consum ori ipotecara va fi intrebat daca mai are si alte rate de plata, expunerea individuala sau a familiei la credit plus leasing trebuind sa nu depaseasca 40% din venituri. Publicata in Monitorul Oficial pe 22 septembrie, noua lege ar urma sa intre in vigoare dupa doar o luna, timp absolut insuficient firmelor pentru a realiza o baza de date comuna prin uniformizarea si compatibiliza-rea sistemelor proprii de IT cu ale Biroului de Credit sau Centralei Riscurilor Bancare a BNR si, de ce nu, cu ale bancilor. Problema e si faptul ca Biroul de Credit, dar si Centrala Riscurilor Bancare acopera numai partial piata creditului bancar si deloc piata de leasing.
„Toate incercarile noastre de a avea acces la bazele de date ale Centralei Riscurilor Bancare sau Biroului de Credit s-au soldat cu esecuri sau amanari“, explica Bogdan Savin, presedintele Ager Leasing. „Nu avem cum sa verificam expunerea clientului la banci sau alte firme“, adauga acesta.

Alte probleme
„Exista efecte nedorite ale noii legislatii. Se lucreaza doar pe perceptii ale efectelor creditarii asupra economiei. Cerem sa se lucreze pe studii de impact“, a declarat Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB, adresandu-se reprezentantilor BNR si MFP. Pe o piata in consolidare, care va atinge in acest an circa 3 miliarde euro, functioneaza aproximativ 214 firme, din care BNR a reusit sa inregistreze in Registrele speciale doar 15, din cauza dosarelor mari, stufoase sau incomplete, aprobarea functionarii firmelor conform noii legislatii fiind intarziata. BNR considera in mod nejustificat leasingul un pericol pentru sistemul financiar, rata de neplata (default) a clientilor - majoritatea persoane juridice - fiind de sub 1% din soldul curent, afirma presedintele ASLR, Bogdan Apahidean. El spune ca noile conditii de restructurare ale firmelor sunt prea complicate si vor avea ca rezultat costuri suplimentare, inclusiv din adaptarea sistemelor contabile si informatice, care vor face leasingul mai scump pentru buzunarul consumatorului final.