avocatnet.ro 
Comisia Europeană prognozează, în raportul economic de toamnă pentru România, că creșterea PIB-ului real ar urma să încetinească până la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile disponibile, a condițiilor financiare restrictive și a cererii externe mai reduse, înainte de a accelera treptat pe parcursul perioadei de prognoză. În condițiile unei inflații IAPC (care exclude energia și a alimentele) stagnante, se preconizează că scăderea inflației va accelera abia în 2024 și 2025. De asemenea, piața forței de muncă va rămâne restrânsă, în ciuda creșterii mai reduse, menținând majorările salariale la un nivel ridicat. Deficitul bugetar este estimat la 6,3% din PIB pentru 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare din ianuarie 2024. Comisia preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 50,5% în 2025.
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene arată o creștere a PIB-ului de 3,1% în 2024 și 3,4% în 2025. Inflația ar urma să ajungă în 2024 la 5,9% din PIB, în scădere de la 9,8% din PIB în 2023. Iar în 2025 aceasta ar trebui să coboare la 3,4%, conform prognozei.
Se instalează o slabă creștere economică
„Pe parcursul anului 2023, încrederea mediului de afaceri, vânzările cu amănuntul și serviciile au pierdut un impuls semnificativ, iar producția industrială s-a deteriorat în continuare. După o creștere susținută a PIB-ului real de 4,6% în 2022, se preconizează că în 2023 creșterea va încetini la 2,2%, deoarece condițiile de finanțare stricte, deflația relativ lentă și creșterea atenuată a partenerilor comerciali își pun amprenta asupra producției. Creșterile robuste ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se preconizează că va rămâne pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental ar urma, de asemenea, să se accelereze ușor.
Directorul general al companiei NuScale Power Corp şi-a apărat marţi afacerea cu reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni, spunând că lucrările continuă în SUA şi în alte două ţări, printre care se numără România, după ce a anunţat că a convenit cu un grup energetic din Utah să pună capăt proiectului de reactor modular de mici dimensiuni al companiei, dând o lovitură ambiţiilor SUA de a avea o sursă de energie nucleară pentru a combate schimbările climatice
NuScale a anunţat săptămâna trecută că a convenit cu o coaliţie de sisteme energetice municipale din Utah să anuleze proiectul cu şase reactoare, de 462 de megawaţi, care urma să fie construit la Laboratorul Naţional Idaho din SUA până în 2030. NuScale şi Utah Associated Municipal Power System au declarat că anularea se datorează îngrijorărilor legate de cererea scăzută pentru energia electrică a centralei.
John Hopkins, directorul general al NuScale, este optimist, în ciuda anulării proiectului din Utah, transmite Reuters.
"Ştiu că, din punct de vedere financiar, avem 200 de milioane de dolari. Asta înseamnă bani lichizi, fără datorii. Deci avem un bilanţ sănătos", a declarat Hopkins la o conferinţă a Societăţii Nucleare Americane din Washington.
Hopkins a mai spus că proiectele NuScale din România şi Coreea de Sud continuă să se dezvolte.
Închiderea centralei din Utah, care a primit finanţare publică, a fost o lovitură pentru ambiţiile SUA în legătură de o eră nouă a energiei nucleare, pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Proiectul NuScale derivă de la centralele tradiţionale care sunt alimentate de unul sau mai multe reactoare mari. În 2020, Departamentul Energiei a aprobat 1,35 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani pentru centrală, cunoscută sub numele de Carbon Free Power Project, sub rezerva alocărilor din partea Congresului. Departamentul a oferit NuScale şi altor companii aproximativ 600 de milioane de dolari din 2014 pentru a sprijini comercializarea tehnologiilor pe bază de reactoare mici.
România trăiește la extreme: bogăție și sărăcie. Cel mai ridicat nivel de trai este în Capitală, unde fiecare locuitor are peste 15 mii de euro pe an de cheltuială, arată datele unui studiu GfK. La polul opus se află zona Moldovei, în special Vaslui, unde oamenii de acolo au de aproape 4 ori mai puțini bani decât cei din București. Discrepanțele mari ar fi cauzate de lipsa unei infrastructuri bune, în special în zona de nord a țării, acolo unde investițiile au fost puține în ultimii ani.
În ultimii ani, banii de cheltuială ai românilor au crescut. De la 4.200 de euro, cât era uîn 2021, acum au ajuns la peste 7.700 de euro de locuitor pe an, arată un studiu recent GfK.
Cea mai mare putere de cumpărare este chiar în Capitala țării, unde fiecare locuitor are peste 15 mii de euro de cheltuială pe an, cu 98% mai mult decât media țării. La polul opus se afla vasluienii, care au aproape de 4 ori mai puțini bani decât bucureștenii.
În 32 județe din țară, românii au un venit disponibil pentru cumpărături de sub 7.000 de euro pe an. Singurele zone în care puterea de cumpărare este mai mare, sunt zone dezvoltate, precum Cluj, Timiș și Ilfov. Acolo banii de cheltuială a oamenilor depășesc suma de 11 mii de euro pe an. Din acest motiv, tot mai mulți români s-au mutat în aceste zone.
Dragoș Cabat - economist: Odată ce ai infrastructură încep să vină investitorii, odată ce vin investitorii se creează locuri de muncă. Sunt câteva orașe ce atrag investiții și acolo clasa de mijloc crește rapid, la fel și puterea de cumpărare. În zona Moldova, Oltenia, sunt zone rurale care au fost lăsate să nu fie așa dezvoltate pentru că ele aduc votanți fideli partidelor populiste.
Însă traiul din România este cu 56% sub media europeană. Din acest motiv, tot mai mulți români au părăsit țara pentru a căuta un trai mai bun. Avem în jur de 5,7 milioane de români plecați în străinătate, cei mai mulți fiind în Spania, Italia și Franța, acolo unde puterea de cumpărare începe de la 16 mii de euro și ajunge chiar și la 23 de mii de euro.
CHANEL 
rodica_post
Comentarii articol (1)