FMI: Noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui reconsiderată. E nevoie de noi reforme ale taxelor

FMI: Noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui reconsiderată. E nevoie de noi reforme ale taxelor

Noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui să fie reconsiderată şi este nevoie de noi reforme ale taxelor, care să includă eficientizarea TVA şi a impozitelor pe veniturile personale, pentru a pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, arată, vineri, Fondul Monetar Internaţional care a publicat concluziile în urma consultărilor cu România din această toamnă.

Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale consideră că ar trebui să se acorde atenţie reintroducerii impozitului progresiv.

„Recent adoptatul pachet fiscal oferă o îmbunătăţire binevenită a politicii fiscale şi ar trebui să ajute la reducerea deficitului fiscal în 2024; însă va fi nevoie de noi măsuri. În special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui să fie reconsiderată. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strânge venituri suplimentare de cel puţin 2% din PIB peste câştigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Eficientizarea TVA şi a taxelor pe veniturile personale (inclusiv închiderea excepţiilor şi eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie al unei astfel de reforme. După ce aceasta se va realiza, ar trebui să se acorde atenţie reintroducerii impozitului progresiv”, precizează FMI.

În contextul în care poziţia fiscală slabă face România vulnerabilă, oficialii Fondului Monetar Internaţional au subliniat că rezolvarea problemei deficitului bugetar structural este o prioritate cheie şi în acest context este nevoie de noi eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa cheltuielilor şi colectarea taxelor.

Membrii boardului FMI subliniază că taxele şi politicile de cheltuieli trebuie să devină mai predictibile. „Anunţarea în avans a noilor reforme fiscale va ajuta campaniile şi gospodăriile să se adapteze la aceste modificări. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie puse pe o traiectorie sustenabilă bazată pe o formulă de calcul...Noua lege a pensiilor ar ajuta la reducerea cheltuielilor pe termen lung dar costurile fiscale iniţiale ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Este nevoie de o implementare prudentă pentru a evita acest risc”, precizează FMI.

De asemenea, FMI subliniază că progresele cu tranziţia verde a economiei româneşti sunt vitale. Reducerea emisiilor poluante în linie cu ţintele UE va fi dificilă chiar dacă producţia de electricitate a României este deja dominată de surse cu emisii reduse de carbon. În special emisiile din sectoarele transporturi şi locuinţe vor fi dificil de redus, pentru că vor necesita atât investiţii mari şi bine coordonate dar şi politici care să contracareze impactul social al tranziţiei. „Potenţialul mare al României pentru energii regenerabilă oferă oportunităţi importante pentru a beneficia de decarbonizare şi a deveni mai competitivă”, se arată în comunicatul FMI.

Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea economiei româneşti ar urma să înregistreze o revenire modestă în 2024 şi să revină la ritmul său potenţial de creştere pe termen mediu dar există riscuri semnificative. Escaladarea războiului din Ucraina, o nouă încetinire a activităţii în Europa sau o încetinire abruptă la nivel mondial ar putea afecta creşterea şi fluxurile de capital pe pieţele emergente. De asemenea, o creştere solidă prelungită a salariilor în România ar putea amâna preconizata scădere a inflaţiei de bază. În sfârşit, calendarul electoral ar putea face consolidarea fiscală şi reformele structurale dificil de realizat în 2024.

Pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament în luna septembrie a acestui an prevede introducerea, de la 1 ianuarie 2024, a unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro, a unui impozit suplimentar pentru bănci de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025 şi a unui impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile mari din sectorul de petrol şi gaze, cu afaceri de peste 50 milioane euro.

Când vor fi plătite pensiile în luna decembrie

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a declarat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, că pensionarii îşi vor primi pensiile prin Poşta Română până în 12 decembrie, iar cei care le încasează pe card vor primi banii după 12 decembrie.

„Din 4 decembrie suntem cu pensiile în plată. Factorii poştali, în perioada 4-12 decembrie, trebuie să le ducă pensionarilor pensiile care se plătesc prin Poşta Română. Aproape jumătate dintre pensionarii României îşi primesc pensiile prin Poşta Română, iar pensionarii să ştie că undeva din 20-20 şi ceva noiembrie colegii noştri au făcut viramentul către Poşta Română în aşa fel încât la începutul lunii decembrie deja factorii poştali să înceapă să le ducă pensiile românilor. Cei care îşi primesc pensiile pe card trebuie să ştie că după 12 decembrie, ca de obicei, îşi vor primi pensiile pe card”, a declarat Simona Bucura Oprescu, potrivit Agerpres. 

Cei care beneficiază de beneficii şi prestaţii sociale îşi primesc banii din 8 decembrie.

„Românii care beneficiază prin colegii noştri de la AJPIS de beneficii şi prestaţii sociale, alocaţii pentru copii, indemnizaţii şi aşa mai departe, toate drepturile pe care românii le au ca măsuri de la statul român de natura beneficiilor şi prestaţiilor sociale, acestea vor fi plătite ca şi până acum, începând cu data de 8 decembrie şi nu au niciun motiv de îngrijorare. Banii vor veni la timp”, a transmis Simona Bucura Oprescu.

Indicii privind vânzări succesive de energie electrică „în scopul vădit de a creşte preţul”. ANRE face peste 170 de controale la firme

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are în derulare 171 de controale la operatorii economici din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale. Autoritatea susține că există indicii privind vânzări succesive a unor cantităţi de energie electrică „în scopul vădit de a creşte preţul”.

ANRE a transmis precizări cu privire la activitatea de control care urmăreşte respectarea de către operatorii economici din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale a reglementărilor emise, precum şi a obligaţiilor prevăzute de legislaţia naţională în domeniu

„­La momentul actual sunt în derulare un număr de 171 de acţiuni de control din care:

• 77 de acţiuni de control de tip verificare,

• 45 de acţiuni de control de tip inspecţie, în baza Programului anual de control;

• 49 de acţiuni de control de tip supraveghere, în baza sesizărilor diverselor structuri din ANRE”, anunţă ANRE, într-un comunicat de presă citat de News.ro.

În sectorul energiei electrice, printre principalele acţiuni de tip verificare se regăsesc 18 acţiuni de control la operatori economici pentru verificarea respectării, în perioada 01.01.2023-30.10.2023, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă nr. 27/2022, potrivit sursei citate.

Este vorba despre 6 furnizori la care se verifică modul de stabilire a preţului plafonat la consumatorii non-casnici, 4 furnizori la care se verifică respectarea preţului plafonat în ofertele-tip adresate consumatorilor de pe pieţele concurenţiale, SU, FUI, 4 furnizori având ca tematică de control modul de prognozare a consumului lunar şi a consumului suplimentar, precum şi modul de modificare a prognozei lunare a cantităţilor suplimentare în cazul unor diferenţe mai mari de 2% între cantitatea suplimentară şi cea prognozată.

În plus, 4 acţiuni de control au loc la furnizorii şi traderii de energie electrică, pentru a verifica respectarea interdicţiei prevăzute la art. 16 alin. (7^4) din OUG nr. 27/2022, existând indicii în legătură cu vânzări succesive a unor cantităţi de energie electrică, în scopul vădit de a creşte preţul.