Lanțurile alimentare din UE și agricultura din spatele lor: pozițiile, atuurile și podusele României

Din capul locului trebuie spus că România se distinge prin cel mai mare număr de persoane ocupate în agricultură dintre țările membre UE. La nivelul UE, 8,7 milioane de persoane erau ocupate în agricultură (inclusiv vânătoare și servicii conexe), echivalentul a 4,2% din totalul angajaților din UE. Ocuparea forței de muncă în agricultură a scăzut în odată cu reducerea numărului de ferme.

Ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă în UE a scăzut de la 5,6 % în 2010 la 4,2 % în 2020. Agricultura a reprezentat o pondere deosebit de mare din totalul ocupării forței de muncă în România – mai mult de una din cinci persoane (21%) în 2020, activând în acest sector . Ponderea agriculturii în ocuparea totală a forței de muncă este, de asemenea, relativ ridicată în Bulgaria (15,5 %) și Grecia (9,9 %).

România are cea mai mare pondere a persoanelor ocupate în agricultură din UE

În schimb, aceasta a reprezentat mai puțin de 1 % din totalul populației ocupate în Luxemburg și Malta (ambele 0,7 %). Între 2010 și 2021, ponderea agriculturii în totalul ocupării forței de muncă a scăzut în fiecare stat membru al UE.

Între 2010 și 2021, România a înregistrat cea mai mare scădere a ocupării forței în agricultură (-11%), urmată de Croația (-6,4%).

Micii fermieri susțin agricultura europeană

Agricultura europeană este dominată de „fermele familiale”, termen prin care sunt definite fermele deținute și conduse de membrii unei familii care asigură mai mult de jumătate din forța de muncă agricolă.

Fermele familiale sunt, de departe, cel mai comun tip de fermă din UE; majoritatea sunt ferme mici, de semi-subzistență, doar cu lucrători din familie și ferme care trebuie să se bazeze și pe alte activități lucrative pentru o sursă diversificată de venit, deși unele sunt mult mai mari și mai productive.

Marea majoritate (95%) din totalul fermelor din UE au fost clasificate ca familiale în 2020.

România, urmată de Grecia, dețin cea mai mare pondere a fermelor familiale cu peste 99% din total. De altfel, fermele familiale reprezentau mai mult de patru cincimi din totalul fermelor din majoritatea statelor membre, singurele excepții fiind Estonia (65,2 %) și Franța (57,6 %).

România, printre principali producători de cereale din UE

În 2022, suprafața cultivată cu cereale în UE a fost de 51,5 milioane ha, de pe care au fost recoltate 271 milioane tone de cereale. Franța a reprezentat puțin mai mult de o cincime (22,1 %) din producția de cereale a UE în 2022, în timp ce Germania (16,1 %) și Polonia (12,9 %) au fost următorii cei mai mari producători.

Producția de cereale a României a fost de 18,9 milioane tone, reprezentând 7% din totalul UE.

Majoritatea cerealelor din UE sunt cultivate pe câmpiile întinse din Franța, Germania, Polonia, România și Spania. În 2022, producția recoltată de grâu dur a fost concentrată în principal în Italia (unde este folosit la fabricarea de paste), în timp ce producția de secară și ovăz (folosite la fabricarea pâinii, vodcii și furajelor pentru animale) a fost concentrată în Germania. și Polonia.

Pe lângă Polonia, Finlanda și Spania, care au avut cele mai înalte niveluri de producție de ovăz, Suedia și Irlanda au fost, de asemenea, relativ specializate în producția lor, deoarece această cultură tinde să crească bine în condiții mai reci și mai umede.

România, mare producătoare de porumb

Franța, Polonia și România au fost principalii producători de porumb boabe și furajer, în timp ce Italia și Spania au fost principalii producători de orez în UE.

Anul 2022 a fost caracterizat de o recoltă slabă de cereale, România fiind cea mai afectată de secetă (-32,1%, recoltă cu 9 milioane tone mai mică), Franța (-10,4 %; o scădere de 7 milioane de tone), Spania ( -24,4 %; o scădere de 6,2 milioane de tone) și Ungaria (-35,2 %; o scădere de 4,9 milioane de tone).

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.