avocatnet.ro 
Guvernul a decis să mai modifice o dată Codul fiscal până la terminarea anului, adoptând OUG nr. 115/2023, care conține, printre multe altele, o altă modificare ce se va aplica din ianuarie 2024 în zona taxelor salariale - o prevedere specială pentru angajații din sectoarele speciale (IT, agricultură, construcții și sectorul agroalimentar) care sună cam așa:
„Art. 601 Prin excepţie de la prevederile art. 60 pct. 2, pct. 5 lit. c) şi pct. 7 lit. c), în situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, persoana fizică realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru o fracţie din lună, la funcţia de bază, la unul sau, după caz, la mai mulţi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileşte partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade şi acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracţiei din plafon astfel stabilită”.
Prima situație la care ne gândim când ne uităm la textul de mai sus e că acesta lămurește modul de aplicare a scutirii impozitului pe venit la plafonul de 10.000 de lei la mai mulți angajatori succesiv în aceeași lună - angajatul pleacă în cursul lunii de la compania X unde are funcția de bază și se mută la compania Y în aceeași lună, schimbându-și astfel funcția de bază și trebuind să beneficieze de facilități în mod corespunzător.
Printr-o scrisoare trimisă de CCF celor de la Finanțe se ridică însă o problemă de interpretare a noii prevederi din cod referitoare la „plafonul lunar proratat” - se referă acesta doar la situația antemenționată sau la mai multe situații în care angajatul nu realizează venituri salariale/asimilate salariilor pe parcursul unei luni?
Astfel, CCF spune că interpretează noua prevedere în sensul „că din numărul de zile lucrătoare din lună vor fi scăzute următoarele zile pentru care salariații nu realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor:
• Numărul de zile lucrătoare de la începutul lunii până la ziua angajării - pentru situația
salariaților angajați în cursul lunii;
salariaților angajați în cursul lunii;
• Numărul de zile lucrătoare de la data încetării contractului până în ultima zi lucrătoare a lunii - pentru situația salariaților cărora le încetează raporturile de muncă în cursul lunii;
• Numărul de zile lucrătoare de concediu fără plata din lună;
• Numărul de zile lucrătoare de absențe nemotivate;
• Numărul de zile lucrătoare de concediu de sarcină și lăuzie / numărul de zile de concediu de risc maternal / numărul de zile lucrătoare de concediu pentru îngrijirea copilului bolnav / numărul de zile de concediu pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice din lună (având în vedere că pentru această perioadă salariata/salariatul beneficiază de o indemnizație neimpozabilă ce nu este încadrată în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor, ci în categoria veniturilor neimpozabile reglementate la art. 62 din Codul Fiscal);
• Numărul de zile lucrătoare de concediu creștere copil;
• Numărul de zile lucrătoare de concediu de acomodare;
• Numărul de zile lucrătoare de concediu de formare profesională fără plată;
• Numărul de zile lucrătoare în care salariații au contractul suspendat ca urmare a participării la grevă.”
Pe de altă parte, spune CCF, nu se scad perioadele în care, conform Codului fiscal, chiar dacă angajatul nu este la muncă, el realizează venituri din salarii/asimilate salariilor: zilele de concediu medical, concediu paternal, concediu de formare profesională plătită de angajator sau șomaj tehnic.
„În contextul celor menționate mai sus, vă rugăm să ne confirmați dacă raționamentul nostru, cu privire la interpretarea și aplicarea prevederilor legale existente, este unul corect și proratarea plafonului de 10.000 lei pentru aplicarea facilităților fiscale se efectuează și în interiorul perioadei contractuale sau dacă această proratare se referă doar la luna angajării și luna plecării”, conchide CCF scrisoare adresată ministerului.
Angajat_X