UPDATE: Proiectul merge la Parlament: Reducerea unor taxe judiciare de timbru, clarificări privind dovada plății și extinderea ajutorului public judiciar în cazul ONG-urilor ce acționează în interes public

Actualul program de guvernare subliniază nevoia de a avea proceduri judiciare eficiente și accesibile. În momentul de față, taxele judiciare de timbru și sistemul de ajutor public judiciar în materie civilă sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 și OUG nr. 51/2008, dar evaluările recente indică anumite neconcordanțe și insuficiențe care necesită o mică reformă legislativă, arată ministerul.

Analizele au arătat că unele taxe judiciare, cum ar fi cele pentru procesele de partaj, pot fi considerate excesive, limitând accesul la justiție. De asemenea, sistemul actual de ajutor public judiciar, deși îmbunătățit recent prin Legea nr. 31/2023, păstrează încă un plafon anual ce poate restricționa accesul la justiție pentru persoanele cu venituri reduse. 

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea celor două ordonanțe, pus în dezbatere în ianuarie la Ministerul Justiției și adoptat săptămâna trecută de Guvern stabilește, în privința OUG 80/2013:

• reducerea taxei de timbru pentru cererile de partaj judiciar:
  
  • proiectul prevede, mai exact, taxarea cu jumătate din taxele stabilite prin OUG 80 pentru cererile evaluabile în bani a cererilor privind stabilirea bunurilor supuse împărţelii, a cererilor privind creanţele pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii și născute din coproprietate, a cererilor privind raportul donațiilor, reducțiunea liberalităților excesive precum și a partajului propriu-zis, indiferent cum se va face acesta;
  • totodată, atunci când cererile se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, nu se va mai aplica taxa unică de 5%; taxa unică va fi, conform proiectului, una dintre cele enumerate mai sus, calculată la valoarea cea mai mare;
  • printr-o prevedere nouă, se va stabili că cererile privind stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar, precum și cererile privind stabilirea calității de moștenitor și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor se vor taxa cu 50 lei pentru fiecare coproprietar sau, după caz, moștenitor;
    
    
• uniformizarea taxei de timbru pentru divorțul prin acord cu cele pentru divorțurile pe alte motive, eliminând discrepanțele nerezonabile dintre acestea;
  
  
• clarificarea modului în care se face dovada plății taxei judiciare de timbru, mai ales în cazul plăților efectuate online, pentru a simplifica și eficientiza procesul; în acest sens, s-a propus introducerea unei noi prevederi la art. 40 care sună astfel: „În cazul în care plata a fost efectuată prin virament sau în sistem online, extrasul de cont în care este individualizat dosarul pentru care a fost efectuată plata, semnat de debitor pentru conformitate cu originalul, prezumă efectuarea plății până la proba contrară”;
  
  
• introducerea unor noi cazuri de restituire a taxei judiciare de timbru - atunci când se ajunge la un compromis pe timpul procesului, atunci când părțile soluţionează litigiul printr-o tranzacţie și atunci când pârâtul achiesează la pretențiile reclamantului; desigur, nu vorbim de o restituire integrală, ci de jumătate din taxa plătită;
  
  
• în privința curatorului special, proiectul stabilește că valoarea remunerației acestuia se stabilește conform valorilor onorariilor stabilite pentru asistența juridică acordată ca ajutor public judiciar.

Modificările cuprinse în proiectul de lege pus vineri în dezbatere la minister în ceea ce privește ajutorul public judiciar în materie civilă se referă la:

• clarificarea criteriilor de acordare a ajutorului public judiciar, astfel încât acesta să fie mai accesibil pentru cei care au cu adevărat nevoie de el; mai exact, cei de la minister propun includerea unei referiri la veniturile realizate și cheltuielile dovedite de solicitantul ajutorului;
  
  
• extinderea posibilității de a acorda ajutorul public judiciar și persoanelor juridice fără scop lucrativ care acționează în interes public, pentru a sprijini cauzele de importanță socială:
  
  „Instanţa poate acorda ajutorul public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, şi persoanelor juridice fără scop lucrativ, cu sediul în România, numai atunci când, în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege, fără a justifica un interes personal, acestea acţionează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale, sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. În acest caz, ajutorul public judiciar se poate acorda când instanța apreciază că, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a acestor persoane juridice fără scop lucrativ, costurile procesului ar fi de natură să le afecteze în mod semnificativ activitatea curentă”, prevede, mai exact, proiectul.
  
  
• tot prin acest proiect se creează o nouă obligație pentru judecători: aceea de a informa, la primul termen când părțile sunt legal citate, despre posibilitatea de a formula cerere pentru acordarea ajutorului public judiciar, precum și despre condițiile și formele concrete în care acest ajutor poate fi cerut și acordat.

Notă: Dacă tot suntem la OUG nr. 80/2013, merită menționat că s-au împlinit toamna trecută zece ani de când aceasta așteaptă să fie aprobată în Parlament. Din 2018, parcursul proiectului de lege pentru aprobarea sa a înghețat în mod misterios. 

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Acesta trebuie supus dezbaterilor și votului în cele două Camere ale Parlamentului, urmând să se aplice, în forma aceasta sau cu eventualele modificări aduse de parlamentari, după ce este aprobat și de președintele statului și publicat în Monitorul Oficial.