Mai multe modificări privind regimul obținerii cetățeniei române, în dezbatere. Condiții suplimentare și clarificarea unor norme

Prin proiectul de lege pus vineri în dezbatere, Ministerul Justiției vizează modificarea regimului acordării la cerere a cetățeniei române străinilor și persoanelor fără cetățenie. Astfel, s-a propus înlocuirea cerinței de a avea domiciliul în România cu aceea de a locui în România, pentru persoanele care solicită cetățenia:

„a) locuiește, în condițiile legii, la data cererii, pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”.

Actualmente, Legea nr. 21/1991 prevede că termenele acestea se reduc până la jumătate pentru solicitanții care investesc în România cel puțin un milion de euro. Proiectul prevede eliminarea acestui beneficiu, „în contextul Recomandării din 28.03.2022 a Comisiei Europene, referitoare la sistemele din Uniunea Europeană de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, demers care concretizează un proces mai îndelungat al preocupărilor UE de combatere a unor astfel de scheme”.

Nici celelalte situații de reducere a termenelor de opt, respectiv cinci ani nu rămân nemodificate. Astfel, se vor reduce la jumătate termenele doar atunci când:

„a) solicitantul s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia, în condițiile legii, pe teritoriul României;

b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;

c) solicitantul a dobândit o formă de protecție internațională potrivit prevederilor legale în vigoare și face dovada participării active la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de legislaţia în vigoare”.

Nu mai regăsim, așadar, solicitantul recunoscut la nivel internațional ca beneficiar al reducerii termenelor, iar cei care beneficiază de o formă de protecție internațională vor trebui să facă dovada participării active la viața economică, socială și culturală a țării noastre.

Totodată, nu se va mai pune problema vreunei aprecieri asupra acordării reducerii în vreunul dintre cazurile menționate mai sus, întrucât textul va fi reformulat astfel încât reducerile să se acorde obligatoriu atunci când solicitantul se regăsește în vreuna dintre situațiile prevăzute de lege: „Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt reduse la jumătate în următoarele situații” în loc de „Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii”.

De asemenea, se sugerează introducerea unui „indicator de integrare suplimentar”, prin care solicitanții de cetățenie ar trebui să demonstreze atașamentul față de valorile supreme ale statului român.

Ce înseamnă că o persoană locuiește în condițiile legii pe teritoriul României?

Proiectul aduce noi prevederi în Legea 21/1991 pentru a clarifica acea condiție a locuirii în România:

a) cetățeanul străin sau apatridul este titular al unui permis de ședere temporară sau al unui permis de ședere pe termen lung acordat în condițiile legislației privind regimul străinilor în România;

b) cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene este titular, în condițiile legii, al dreptului de rezidență;

c) cetățeanul străin sau apatridul este beneficiar al unei forme de protecție internațională în România obținute în condițiile legislației privind azilul în România.

Contribuția la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești

Actualmente, Legea 21 stabilește că cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii. 

Cei de la minister vor să extindă acest beneficiu și să-i modifice, în același timp, condițiile de acordare: 

„Art. 8¹ (1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) – g).

(2) Contribuția la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești se dovedeşte de către solicitant prin:

a) activități prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor românilor din străinătate ori care au drept scop susținerea mediului asociativ românesc din străinătate;

b) activitatea didactică și științifică de promovare a limbii și culturii române sau activitatea publicistică în limba română;

c) activităţi prin care se asigură menţinerea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din străinătate.”

Redobândirea cetățeniei

Legea cetățeniei române oferă posibilitatea redobândirii cetățeniei pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile sau fără voia lor, precum și pentru descendenții acestora până la gradul al treilea. Acest demers este văzut ca o formă de reparație istorică pentru consecințele unor evenimente din trecut, cum ar fi pierderile teritoriale din timpul celui de-al doilea război mondial sau emigrarea forțată în timpul regimurilor dictatoriale.

Deși procedura de redobândire a cetățeniei este simplificată, nu implică întotdeauna un răspuns rapid din partea autorităților. În perioada 2010 – 2024, s-au înregistrat peste 986.000 de cereri, majoritatea depuse de persoane care nu rezidă în mod obișnuit în România. Termenele legale pentru soluționarea acestor cereri s-au dovedit adesea nerealiste, ducând la întârzieri și la un număr crescând de litigii.

Proiectul introduce obligativitatea verificării cunoașterii limbii române ca condiție pentru redobândirea cetățeniei române. Totodată, se propune stabilirea unui termen global de doi ani pentru întreaga procedură de soluționare a cererilor de redobândire, în locul termenelor specifice fiecărei etape procedurale.

Pentru a crește transparența și a asigura integritatea procedurii de acordare a cetățeniei române, proiectul prevede înregistrarea audio-video a interviurilor și a ceremoniilor de depunere a jurământului de credință. De asemenea, se propune introducerea biometriei pentru a asigura identitatea solicitantului înainte de a-i fi acordată cetățenia română.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Acesta trebuie aprobat de Guvern și trimis în Parlament, unde va fi supus dezbaterilor și votului în ambele Camere, urmând apoi să fie trimis președintelui pentru promulgare în forma adoptată la votul final.