Legea cetățeniei române ar fi urmat să sufere o serie de modificări, doar că proiectul de lege prin care sunt propuse ele a fost contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Una dintre schimbările propuse vizează regulile ce se aplică la reducerea termenului opt ani de ședere în România, condiție necesară pentru solicitarea acordării cetățeniei române. Citește articolul
Modificarea regimului redobândirii cetățeniei române, precum și a condițiilor de obținere a cetățeniei de către cetățenii din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii sunt prinse într-un proiect de lege avansat de Ministerul Justiției în dezbatere. Pe de o parte, proiectul va elimina unele dintre situațiile actuale în care străinii pot obține mai repede cetățenie română, dar va clarifica în același timp unele prevederi ce au pus probleme în practică. Citește articolul
Pentru a facilita interacțiunea cetățenilor români ce au domiciliul în străinătate cu autoritățile publice, mai mulți parlamentari propun, printr-un proiect legislativ aflat în dezbaterea senatorilor, ca în pașapoartele acestora să apară și adresa din țara de domiciliu, nu doar numele țării. Acum, pentru că pașapoartele pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) sunt considerate documente de călătorie, nu și acte de identitate, aceștia sunt nevoiți să prezinte, atunci când interacționează cu instituțiile, două documente: pașaportul CRDS și o carte de identitate provizorie. Citește articolul
Procedura de comunicare în cazul solicitărilor de acordare a cetățeniei române a fost modificată, prin introducerea posibilității de interacțiune prin mijloace electronice, potrivit unui OUG publicat luni în Monitorul Oficial, care se aplică deja. Citește articolul