Condiții mai stricte de obținere a cetățeniei române vor intra curând în vigoare

Printre ultimele proiecte pe care s-a dat votul final în recent încheiata sesiune legislativă a Parlamentului, la Camera Deputaților, mai exact, se află și un proiect de lege care va modifica major Legea cetățeniei române (Legea nr. 21/1991). Proiectul a fost inițiat de Ministerul Justiției și, după ce a trecut destul de repede din Parlament, a ajuns acum la promulgare.

Concret, în cazul dobândirii cetățeniei la cerere, a fost înlocuită condiția domiciliului cu cea a dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă la data cererii, cu explicația că șederile scurte nu arată interesul pentru dobândirea cetățeniei române. Totodată, suplimentar, solicitanții vor trebui să dovedească atașament față de valorile supreme ale statului român. 

Ministerul Justiției a propus și parlamentarii au fost de acord ca reducerea termenelor de opt și cinci ani de rezidență să nu mai fie reduse în situația în care solicitantul a investit în România sume care depăşesc un milion de euro.

Reducerea termenului de opt ani cu până la trei ani se va face doar dacă solicitantul face „dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat”, solicitantul fiind fie născut pe teritoriul României, fie cetățean al unui stat membru UE, Spațiului Economic European sau cetățean al Confederației Elvețiene (până acum, legea a făcut referire la reducerea termenului doar pentru cetățenii UE). O reducere se păstrează și pentru situația refugiaților, de asemenea.

În cazul celor care au pierdut cetățenia română sau descendenților acestora până la gradul II devine obligatorie acum dovada cunoașterii limbii române. Aceeași cerință apare și în cazul celor care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor. Nu se va cere dovada cunoașterii limbii române, desigur, dacă foștii cetățeni români cer redobândirea cetățeniei sau dacă vorbim de persoane trecute de 65 de ani la data depunerii cererii. Tot în cazul celor care au avut anterior cetățenie română se stabilește o prioritate la analizarea cererilor, alături de cererile apatrizilor. 

Cum se va face dovada cunoașterii limbii române?

(A) Prin certificat de competență lingvistică, eliberat de instituțiile de învățământ superior din România acreditate pentru programul de studii «An pregătitor de limba română», de Institutul Limbii Române, de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale românești din străinătate, care atestă cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic decât nivelul B1 al Cadrului european comun de referință pentru limbi – CECRL;

(B) Prin copia legalizată a foii matricole emisă de unități de învățământ de nivel liceal sau de instituții de învățământ superior din statul de cetățenie sau de reședință, în care se atestă studiul pentru minimum 3 ani în limba română.

Atenție! Avem, în viitoarea lege, inclusiv o normă tranzitorie care specifică faptul că în cazul celor care, până să intre noua lege în vigoare, au formulat cereri de redeobândire a cetățeniei române, cunoașterea de către aceștia a limbii române în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială este prezumată până la proba contrară.

O noutate e cerința prelevării datelor biometrice ale solicitantului la depunerea cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române - imagine facială și impresiuna digitală a doua degete, mai precis. 

Parlamentarii au decis fixarea unui termen maxim de șase luni pentru programarea la interviu atunci când Comisia constată că sunt bifate toate condițiile pentru acordarea cetățeniei. Interviul se va înregistra prin mijloace audio-video, cu păstrarea înregistrărilor de o perioadă de un an. 

S-a stabilit, totodată un termen maximal de doi ani pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de acordare a cetățeniei: „Comisia întocmește raportul privind verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române într-o 
perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei”, prevede, mai exact, viitoarea lege. 

Vor fi soluționate cu prioritate, pe lângă cererile apatrizilor și celor care au avut anterior cetățenie română, și cererile persoanelor în situații speciale, precum: starea gravă de sănătate a lor sau copiilor minori ori existența unor motive imperative de interes public. 

Una dintre inovațiile aprobate de Parlament este cardul de cetățenie română. 

„(7) După depunerea jurământului, Autoritatea Națională pentru Cetățenie dispune măsurile necesare pentru personalizarea cardului de cetățenie română ce va fi eliberat celui în drept și eliberează celui în drept un certificat provizoriu de cetățenie, cu valabilitate de 60 de zile. Certificatul provizoriu de cetățenie conține elemente de siguranță și fotografia titularului și atestă data acordării sau redobândirii cetățeniei române. 

(8) Cardul de cetățenie română se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii jurământului de credință. 

(9) Cardul de cetățenie română include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate datele biometrice și date cu caracter personal ale titularului, colectate potrivit prevederilor prezentei legi”, prevede viitoarea formă a art. 20 din Legea cetățeniei. Toate referirile la cadrul de cetățenie vor intra în vigoare de la 1 septembrie anul acesta. 

Tot în proiectul care e acum la promulgare regăsim și ideea că la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie se va implementa dosarul electronic al solicitantului în materie de cetățenie, sub forma unui sistem informatic de management al documentelor și cererilor în materie. „Accesul solicitantului la dosarul electronic în materie de cetățenie se realizează prin crearea de către acesta a unui cont de acces, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de acordare, de redobândire ori de renunțare la cetățenia română și prin autentificarea în sistem prin introducerea datelor de identificare a contului”, prevede proiectul.

S-a stabilit, de asemenea, că dovezile de cetățenie pentru românii aflați în străinătate, cerute misiunilor diplomatice sau consulatelor în caz de urgență, sunt valabile doar 30 de zile și trebuie să cuprindă obligatori scopul eliberării.

De asemenea, mai prevede viitoarea lege, ca o modificare la OUG nr. 97/2005, „în termen de un an de la data acordării/redobândirii cetățeniei române, persoanele care optează pentru stabilirea domiciliului în România au obligația de a solicita eliberarea primului act de identitate”.

Atenție! Persoanele care au dobândit/redobândit cetățenia română anterior intrării în vigoare a noii legi și care au optat pentru stabilirea domiciliului în România au obligația de a solicita, în termen de un an de la data intrării în vigoare a noii legi, eliberarea unui act de identitate românesc, dacă nu au mai deținut, ulterior obținerii cetățeniei române, un astfel de act de identitate.

De asemenea, cel care „dobândește/redobândește cetățenia română, în condițiile legii, și care optează pentru menținerea/stabilirea domiciliului în străinătate, are obligația de a solicita, în termen de 3 ani de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, eliberarea unui pașaport românesc cu menționarea țării de domiciliu, dacă nu a mai deținut, ulterior obținerii cetățeniei, un pașaport românesc sau un act de identitate românesc”. Pentru cei aflați în această situație, care au dobândit/redonbândit cetățenia anterior noii legi și nu și-au făcut pașaport între timp, termenul de trei ani curge de la data intrării în vigoare a noii legi.

Atenție! Proiectul de lege mai trebuie doar promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Legea va intra în vigoare în trei zile de la publicare.