avocatnet.ro 
Proiectul de lege, trecut fără dezbatere de Senat, propune modificarea actualelor reglementări pentru a permite conducerea autovehiculelor din categoriile B şi BE de către minorii de 17 ani, cu condiția să fie asistați de o persoană care deține permis de conducere din aceeași categorie de minim 10 ani.
Inițiatorii susțin în expunerea de motive a propunerii că modificarea are drept scop ”responsabilizarea tinerilor și diminuarea comportamentelor riscante în trafic”.
Conform proiectului de lege, minorii de 17 ani vor putea conduce doar în prezența unui adult care deține un permis de conducere din aceeași categorie (B sau BE) de cel puțin 10 ani: ”minorul care a împlinit vârsta de 17 ani, care deţine permis de conducere valabil pentru categoriile B, BE, până la împlinirea vârstei de 18 ani, poate conduce autovehiculul numai dacă este însoţit de o persoană care deţine un
permis de conducere valabil pentru categoriile B, BE, obţinut cu cel puţin 10 ani anterior momentului obţinerii permisului de conducere de către minor”.
Tot în expunerea de motive se arată că această schimbare reprezintă o ”responsabilizare maximă a persoanei însoțitoare, care va avea un rol determinant în educația rutieră a minorului de 17 ani. Riscul de accidente scade semnificativ odată ce conducătorul auto începător capătă experiență în trafic”.
Un alt argument invocat este că și cei care conduc camioane de categoria C sau CE beneficiază din luna februarie a anului trecut de un tratament similar, când vârsta minimă pentru obținerea acestor categorii a fost redusă de la 21 de ani la 18.
Astfel, se arată în document, ”prin introducerea obţinerii permisului la 17 ani, se revine la condiția, pentru permisele categoria C, CE, de un an de experiență în conducerea autovehiculelor din categoria B şi BE, ceea ce ar crește experiența și capacitatea de a gestiona pericolele din trafic”.
Proiectul de lege prevede și modificări ale Codului penal, astfel încât refuzul șoferului de a se supune testelor de alcoolemie sau de droguri să fie pedepsit cu închisoare de la unu la cinci ani, iar în cazul însoțitorului adult al minorului de 17 ani, pedeapsa să fie de până la trei ani de închisoare.
Referitor la această inițiativă, fostul campion de raliu și profesor de conducere defensivă Constantin (Titi) Aur a declarat pentru avocatnet.ro că "trebuie să privim lucrurile într-o perspectivă mai largă, noi nu mai suntem capabili să vedem pădurea din cauza copacilor. Mă tot agit și tot încerc să atrag atenția, inclusiv guvernanților, de la premier la cine vreți dumneavoastră, că tot ceea ce ține de siguranța rutieră este total scăpat de sub control. Avem cele mai multe accidente, cele mai multe accidente grave și cele mai multe victime ale acestora. Avem cel mai mare număr de accidente raportat la numărul de kilometri parcurși. Nu că suntem pe ultimul loc la acest capitol, între noi și ultimul loc mai sunt câteva locuri!
Vă invit, atât pe dumneavoastră cât și pe cititorii avocatnet.ro, să ne aplecăm puțin asupra cauzelor care generează această situație, iar la final voi comenta și cu privire la această inițiativă, pentru că lucrurile se leagă. În primul rând, la noi nu mai există educație rutieră în școli și licee. Educarea elevilor și liceenilor, conștientizarea lor cu privire la traficul la care participă de mici, în calitate de pietoni, este nulă.
În al doilea rând, nivelul școlilor de șoferi a scăzut îngrozitor de mult. Nu mai au profesori de legislație, nu se mai face poligon, nu se mai face conducere de noapte. Deci, nici aici nu înveți, educația și conștientizarea pericolelor și a responsabilităților sunt aproape nule. Gândiți-vă numai cum se ia examenul teoretic: faci chestionare până le înveți pe dinafară. După ce termini școala de șoferi, nu mai zic, chiar nu se mai face nimic. Prin urmare, referitor la acest proiect de lege, cred că, dacă am fi educați și, fără supărare, dar nu suntem, ar fi în regulă. Dar nu văd cum îmbunătățește educația rutieră și cum diminuează riscurile prezența unui adult care conduce prost de zece ani lângă un tânăr care doar începe să conducă prost".
Aprobarea tacită reprezintă o procedură prin care un proiect de lege sau o propunere legislativă poate fi adoptată fără a fi supusă unui vot explicit în plen. În schimb, Camera Deputaților - decizională în acest caz - va trebui să dezbată proiectul și să voteze adoptarea sau respingerea sa.
Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie votat de Camera Deputaților, promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.
SNIO
Comentarii articol (3)