UPDATE: Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2025-2035, oficializată. Câteva idei importante de reținut

HG nr. 1193/2024 privind aprobarea Strategiei Naționale a României pentru Dezvoltarea Turismului 2025-2035 a apărut miercuri în Monitorul Oficial. În ciuda unui cadru legal bine stabilit, turismul românesc încă se confruntă cu provocări semnificative. Disparitățile economice dintre urban și rural, infrastructura slab dezvoltată, valorificarea insuficientă a potențialului turistic și serviciile necompetitive sunt doar câteva dintre acestea, se arată în nota de fundamentare care a însoțit proiectul de hotărâre, pus la final de februarie în dezbatere publică.

Notă: Inițial, strategia cuprindea și anul 2024 ca perioadă de referință, dar a fost adoptată prea târziu pentru a mai duce la luarea oricăror măsuri anul acesta. 

Strategia națională pentru dezvoltarea turismului pune accent pe crearea de locuri de muncă și creșterea contribuției turismului la economia națională. Obiectivele specifice includ îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice, sprijinirea inovației în sectorul privat și creșterea calității experiențelor și serviciilor turistice. În plus, se dorește întărirea capacității de elaborare de politici în acest domeniu și îmbunătățirea instrumentelor de marketing și promovare.

Turismul în România: două mari provocări

Autorii strategiei identifică două mari provocări cu care se confruntă industria turismului în România:

• turiștii cheltuiesc prea puțin (atât cei naționali cât și străinii): turiștii care vizitează România în prezent nu cheltuie suficient conform potențialului la nivelul destinațiilor, iar cauzele sunt multiple - printre altele, destinațiile turistice sunt insuficient dezvoltate sau cunoscute, dificultățile de acces, precum și calitatea necompetitivă a experiențelor și serviciilor disponibile la destinație;
• România nu e atractivă pentru turiștii cu portofele groase: nu sunt atrași suficienți turiști care au posibilitatea și dispoziția de a cheltui mai mult la nivelul destinațiilor , spune MEAT; acest lucru se datorează capacității limitate de dezvoltare a politicilor publice în domeniul turismului, segmentării inadecvate a pieței și vizibilității reduse a României în străinătate.

Diversificarea sistemului de clasificare și standardizare, ghișeul unic și alte inițiative legislative

Strategia subliniază importanța actualizării și revizuirii legislative în domeniul turismului pentru a sprijini dezvoltarea acestui sector. Este esențială eliminarea redundanțelor, remedierea lacunelor și abrogarea legislației învechite pentru a simplifica și moderniza cadrul normativ care reglementează sectorul turistic, transmit autorii strategiei. Aceasta include revizuirea și adaptarea reglementărilor pentru a reflecta noile tendințe și cerințe ale pieței, îmbunătățirea calității serviciilor și a infrastructurii turistice.

Ce se are în vedere, printre altele:

• o diversificare a sistemului de clasificare: se propune analizarea și, acolo unde este posibil, diversificarea sistemului de clasificare și standardizare prin stabilirea unor standarde simplificate de bază pentru întreprinderile mici și mijlocii care furnizează servicii turistice, cum ar fi mici restaurante și pensiuni; pentru unitățile mai mari, parte a rețelelor sau brandurilor, se poate menține un regim mai sever;

• introducerea ghișeului-unic pentru a simplifica procesul de certificare și autorizare, facilitând astfel accesul la informații și reducerea birocrației pentru operatorii economici din turism.

„MEAT va iniția un program de certificare inteligentă și va aborda autoritățile și ministerele de resort respective, pentru a evalua reglementările și pentru a simplifica procesul cât mai mult posibil. În prezent, multe țări urmează abordarea de tip „ghișeu unic”, unde solicitanții se înscriu pentru toate procedurile administrative într-un singur loc și primesc apoi toate serviciile solicitate de la autoritățile publice”, prevede strategia.

Reglementări aliniate cu ale altor state UE pentru cei ce închiriază pe platforme

Strategia recent oficializată recunoaște impactul și rolul platformelor de sharing economy, cum ar fi Airbnb și Booking.com, în sectorul turismului românesc. Documentul evidențiază că, în prezent, utilizatorii acestor platforme, precum și vizitatorii pensiunilor mici (cu până la 10 paturi), nu sunt incluși în statistici, ceea ce duce adesea la discrepanțe în bazele de date. Pentru a aborda această problemă și a îmbunătăți gestionarea și reglementarea acestui segment, strategia sugerează că proprietățile închiriate prin platforme de economie colaborativă ar trebui să fie supuse unor reglementări care să permită oferirea de date statistice și informații despre modul în care destinațiile ar trebui să-și gestioneze operațiunile.

Printre exemplele menționate în strategie, se află necesitatea ca furnizorii să obțină o licență de turism în anumite cazuri și limitarea închirierii la un anumit număr de zile, practici ce sunt deja implementate în unele țări europene. 

Forța de muncă are nevoie de calificare pentru a putea vorbi de relansarea turismului

„Turismul poate contribui în mod semnificativ la îndeplinirea a trei obiective de dezvoltare prioritare:

• generarea de venituri,
• crearea unor locuri de muncă și
• atragerea unor intrări de valută cu efect pozitiv pentru balanța de plăți națională.

(...) Rata şomajului în rândul tinerilor în România s-a situat la 22,3% în luna august 2023, o valoare mai mare decât media UE, de 14,0%.

Turismul a demonstrat că poate fi un instrument transformaţional, întrucât contribuie la crearea de locuri de muncă și de oportunități economice. La nivel global, o persoană din unsprezece îşi are locul de muncă în domeniul turismului. Numărul tinerilor angajați în sectorul turistic este semnificativ. Jumătate dintre cei angajați în sectorul turistic la nivel mondial au sub 25 de ani. Industria turismului are nevoi sporite de forță de muncă și permite tinerilor și femeilor o intrare facilă în câmpul muncii. Dezvoltate și gestionate corespunzător, aceste beneficii pot aduce mai multe locuri de muncă în zonele rurale și pot crea locuri de muncă pentru cei tineri”, scrie în strategie.

Lipsa personalului calificat va deveni din ce în ce mai problematică pe măsură ce cererea pentru servicii turistice crește, arată MEAT. Dacă ar fi să caracterizăm forța de muncă în acest sector, ar fi, pe de o parte, caracterul preponderent sezonier și, pe de altă parte, prevalența muncii feminine. Aceste aspecte, combinate cu nivelul salarial scăzut, fac relansarea turismului destul de dificilă. 

Există o discrepanță între cerințele pieței de muncă și programele de formare disponibile. Multe dintre aceste programe nu oferă cursuri practice complete și adaptate la nevoile reale de angajare, ceea ce duce la o lipsă de abilități concrete la absolvenți. Salariile scăzute și percepția negativă asupra locurilor de muncă din sectorul HORECA determină mulți tineri români să caute oportunități de muncă în străinătate, contribuind la exodul forței de muncă. 

Apoi, există o lipsă de oportunități de formare internă la locul de muncă, ceea ce afectează menținerea și îmbunătățirea abilităților manageriale necesare pentru un management eficient și nu se oferă suficientă formare continuă la locul de muncă pentru îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor personalului de la diferite niveluri.

MEAT recunoaște importanța dezvoltării competențelor angajaților din sectorul turismului pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor și a experiențelor oferite turiștilor. În acest sens, strategia prevede elaborarea unor programe de formare orientate către îmbunătățirea abilităților soft, cum ar fi limbile străine, interpretarea și comunicarea patrimoniului, comunicarea eficientă, leadership și servicii pentru clienți. Aceste programe sunt destinate personalului care lucrează în destinații turistice, incluzând organizații de management al destinației, sectorul privat, instituțiile de învățământ și furnizorii de formare. Pentru implementarea acestor inițiative, strategia prevede colaborarea între MEAT, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, organizațiile de management al destinației, sectorul privat și instituțiile de învățământ.