Ce pot face angajatorii ca să sprijine angajații-părinți în echilibrarea responsabilităților profesionale cu cele familiale

Companiile pot adopta diverse strategii ca să sprijine angajații-părinți în echilibrarea responsabilităților profesionale cu cele familiale și care, în final, să contribuie la creșterea satisfacției și loialității angajaților, reducând totodată absenteismul și îmbunătățind productivitatea angajaților respectivi. 

Legea fiscală se referă însă doar la sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în „unităţi de educaţie timpurie” - prin urmare, vorbim de unitățile acreditate ca atare prin legislația aferentă din domeniul educației. Asta înseamnă că pentru creșele „in-house”, angajatorii nu pot aplica acest tratament fiscal preferențial. 

Dacă ieșim dintre reglementările fiscale, putem spune că angajatorii pot ajuta în diverse moduri angajații-părinți în privința îngrijirii copiilor mici, cheltuielilor respective aplicându-li-se integral taxele salariale ca oricăror altor venituri asimilate salariilor - inclusiv, de exemplu, prin acoperirea unor cheltuieli cu bonele. 

În privința bonelor însă avem o facilitate, indirectă de data aceasta, dar care momentan nu se poate aplica întrucât sistemul din care face parte nu a fost operaționalizat de Ministerul Muncii. Ne ducem, mai exact, în Legea prestatorului casnic, unde scrie că salariații pot primi din partea angajatorilor tichete pentru plata muncilor casnice, prestate de lucrătorii casnici. Printre acești lucrători casnici legea menționează și bonele. În momentul în care această lege va deveni aplicabilă (sperăm, totuși, la prima parte a acestui an), angajatorii vor putea să acorde angajaților tichete pentru plata muncilor casnice prestate de lucrătorii casnici, fără să supote pentru aceste cheltuieli altceva în afară de impozit. Firește, tichetele pot fi folosite de angajați pentru orice alt tip de muncă prestată în gospodărie de un lucrător necalificat ce prestează activitate pentru acesta în condițiile Legii prestatorului casnic. Vorbim, de exemplu, de servicii de curățenie, călcat, spălat și altele asemenea. 

Orarul de lucru flexibil le permite angajaților să își ajusteze orele de început și de sfârșit ale zilei de lucru pentru a se potrivi mai bine cu programul familial. Stabilirea orarului de lucru, adică a orei de început și a orei de final de program este atributul angajatorului. Practic, dacă tipul activității îi permite ca unii angajați să înceapă și să termine munca la alte ore față de ceilalți, oferirea acestui beneficiu ar putea fi destul de apreciată printre angajații-părinți. 

Asigurări de sănătate care includ beneficii pentru copii: Oferirea de pachete de asigurări de sănătate care acoperă nevoile de sănătate ale copiilor este, de asemenea, o variantă prin care angajatorii pot contribui. Iar aici vorbim, de asemenea, de un mic beneficiu fiscal: angajații pot să-și facă abonamente private de sănătate și să beneficieze de deducerea lor, conform legislației fiscale, în limita a 400 de euro pe an (echivalentul în lei al acestei sume), dar și angajatorii pot să suporte pentru angajații lor costurile unor prime de asigurare sau abonamente medicale. 

Îngăduirea celor patru zile de telemuncă pe lună: La cerere, salariaţii care au în întreţinere copii în vârstă de până la 11 ani, beneficiază de patru zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă, în condiţiile Legii nr. 81/2018, cu excepţia situaţiilor în care natura sau felul muncii nu permite desfăşurarea activităţii în astfel de condiţii. Un beneficiu înscris anul trecut în Codul muncii care le permite angajaților cu copii de până la 11 ani să ceară măcar patru zile de telemuncă lunar. Deși legea nu obligă angajatorul să le acorde, îl obligă, cel puțin, să motiveze în scris refuzul de a consimți la un program ceva mai flexibil de muncă. Cu sau fără această prevedere din Codul muncii, respectând Legea 81/2018, companiile pot stabili programe hibride de muncă cu angajații-părinți, în baza unor contracte/acte scrise.

Tichetele culturale: 210 lei lunar sau 420 de lei per eveniment este suma actualmente aplicabilă în cazul tichetelor culturale pe care firmele le pot acorda salariaților. Cu acestea, în locațiile partenere emitenților de bilete de valoare, angajații pot să le cumpere copiilor cărți, jucării sau pot merge împreună la spectacole, expoziții etc.