Avocații își vor putea reprezenta clienții în fața OSIM fără să fie condiționați de calitatea de consilier în proprietate intelectuală

Legea nr. 30/2024, publicată luni în Monitorul Oficial și în vigoare din 7 martie, modifică Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor și Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție pentru a include în sfera mandatarului autorizat și avocatul, alături de consilierul în proprietate intelectuală.

Inițiatorii proiectului devenit Legea 30/2024 au arătat că limitările formale impuse avocaților din România în această materie erau nejustificate și că, dat fiind rolul și importanța profesiei în societate, capacitatea acestuia  de a reprezenta cetățenii în fața autorităților publice în diverse domenii juridice, este inadmisibil că avocații nu aveau posibilitatea de a acționa fără restricții în domeniul proprietății intelectuale. De asemenea, inițiatorii au adus în discuție compatibilitatea dintre profesia de avocat și cea de consilier în proprietate intelectuală, conform legislației române, precum și reglementările naționale comparativ cu practicile din Uniunea Europeană, evidențiind nevoia de aliniere la standardele UE pentru a facilita reprezentarea clienților în fața Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. 

„(...)  avocatul este considerat chiar de lege apt a realiza activitatea pe care o desfăşoară consilierul în proprietate intelectuală. Cu toate acestea, pentru a putea exercita în mod efectiv şi legal activitatea de consiliere în proprietatea intelectuală prin reprezentarea persoanelor în fața OSIM, avocatul trebuie în mod formal, să aibă și calitatea de membru al Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România. Astfel că, funcțiile sunt compatibile doar atât timp cât avocatul dobândeşte calitatea cerută de lege. Ne aflăm, deci, în cazul condiționării puterii de reprezentare a avocatului de calitatea specială a acestuia (...)

În toate statele membre în afara României și Estoniei avocaţii naţionali, fără nicio condiţionare, pot avea calitatea de legal practitioner pentru a reprezenta cetăţenii în fața EUIPO. În România, în schimb, pentru a dobândi această calitate, este necesar ca persoana să cumuleze atât funcţia de avocat, cât şi pe aceea de consilier în proprietate industrială, ca o consecinţă a faptului că în legislaţia internă numai consilierul în proprietate industrială poate fi mandatar autorizat pentru a reprezenta persoanele în faţa OSIM. În cazul Estoniei, de asemenea, avocatul trebuie să fie calificat ca avocat în proprietate intelectuală pentru a putea fi incident art. 120 alin. (1) lit. a) din Regulamentul 2017/1001.

Rezultă, neîndoios, că în toate celelalte state membre, calitatea de avocat este suficientă pentru a consilia persoana în chestiunile ce privesc proprietatea industrială, subiecții de drept putând să mandateze un membru al baroului pentru a-i ajuta în depunerea actelor în faţa EUIPO. De aceea, reglementarea națională trebuie modificată și pusă în acord cu viziunea consacrată aproape unanim la nivel unional: aceea că nu există niciun motiv factual și limitativ pentru îngrădirea acţiunii avocatului în chestiuni ce vizează mărcile comerciale”, scrie în expunerea care a însoțit proiectul.