După cum am arătat săptămâna trecută, firmele au posibilitatea de a rezolva, cel puțin temporar, problemele de deficit de personal prin încheierea unui contract de prestări servicii cu administrația unui penitenciar limitrof.
În baza acestui contract, administrația penitenciară pune la dispoziția companiei solicitante numărul dorit de lucrători, primind în schimb contravaloarea acestei prestații, conform înțelegerii negociate anterior de către părți.
Conform unor precizări făcute pentru avocatnet.ro de către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), ”folosirea la muncă a persoanelor private de libertate nu implică încheierea unor contracte cu acestea, ci doar încheierea unui contract de prestări servicii între societatea comercială și unitatea penitenciară.
Cheltuielile totale ale desfășurării activității cu persoane private de libertate sunt exclusiv cele determinate de remunerarea acestora pentru lucrările efectuate, conform tarifului orar stabilit în contract și nu implică contribuții financiare sau plata unor taxe suplimentare”. Totuși, tariful negociat nu poate fi mai mic decât echivalentul orar al salariului minim brut pe economie.
O astfel de solicitare poate fi făcută indiferent de domeniul în care activează compania potențial interesată, legislația neimpunând restricții sau interdicții referitoare la angajarea deținuților.
De asemenea, ”folosirea la muncă a deținuților se face cu asigurarea măsurilor de siguranță specifice fiecărui regim de executare, cu pregătirea și dotarea locurilor de muncă și asigurarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă”.
Mai mult, trebuie știut faptul că măsurile de pază și securitate sunt în sarcina autorităților penitenciarului, nu a companiei angajatoare: ”la înființarea punctului de lucru se ține seama de particularitățile acestuia, urmărindu-se ca amenajările și dispozitivul de pază și supraveghere să prevină orice posibilitate de evadare sau de comunicare a persoanelor private de libertate cu persoane neautorizate, înainte, în timpul și după încetarea lucrului”.
În plus, după cum reiese din răspunsul ANP, ”paza și hrana persoanelor private de libertate sunt asigurate, după caz, de către administrația locului de deținere, fără a implica alte costuri suplimentare din partea beneficiarului”.
Avantajele unui astfel de angajament sunt legate, pe de o parte, de inexistența unor taxe sau contribuții, altele decât contravaloarea prestației și, pe de altă parte, de asigurarea unui număr constant de lucrători instruiți, deseori calificați, care nu întârzie la muncă și respectă programul de lucru.
Totuși, angajatorii vor avea față de deținuți aceleași obligații în ceea ce privește starea lor de sănătate ca față de angajații obișnuiți, astfel încât, pe perioada de valabilitate a contractului de prestări servicii, examenele medicale periodice îi vor viza și pe aceștia.
În ceea ce privește deținuții, aceștia nu sunt obligați să accepte să presteze muncă, însă au posibilitatea de a o face pentru că, la rândul lor, au o serie de avantaje. Deși veniturile obținute în urma unei astfel de prestații nu sunt asimilate veniturilor obținute din salarii, ei pot alege să încheie un contract de asigurare privind contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Deși deținuții nu au drept la concediu, ei vor avea avantajul că, pe lângă remunerația aferentă muncii prestate, beneficiază și de așa-numitele ”zile-câștig”, pentru care se consideră cinci zile executate pentru fiecare patru zile lucrate.
Din datele oferite de ANP rezultă că 84% dintre deținuți consideră că cel mai important factor în prevenirea recidivei îl constituie găsirea unui loc de muncă, asigurând nu numai un venit stabil, dar și un mijloc de reintegrare socială.
Anul trecut, un număr de 1.813 deținuți au lucrat în regim de prestări servicii, dintr-un total de peste 23.000 de persoane încarcerate în închisorile românești.