Interviu: Taxarea veniturilor salariale ar trebui echilibrată cu taxarea veniturilor independente. Însă ce ar însemna asta și ce efecte ar putea să apară?

Sugestia făcută în acest sens de reprezentanții Băncii Mondiale funcționează ca un bun pretext al Executivului de a cocheta cu ideea introducerii impozitării progresive (la pachet cu eliminarea actualelor scutiri de impozit). Astfel, Guvernul ia în calcul varianta scăderii cotei de bază cu șase-zece puncte procentuale, pentru cei cu venituri anuale sub 50.000 lei, și a creșterii cotei de bază cu trei-patru puncte procentuale, pentru cei cu venituri anuale de peste 100.000 lei. Tot în cazul impozitării progresive, se discută eliminarea deductibilității contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS).

Sunt aduse în discuție și veniturile independente obținute de persoanele care lucrează pe cont propriu și depun anual declarația unică. Pentru aceștia, Guvernul a primit recomandarea Băncii Mondiale de a elimina plafonul ce implică plata CAS și CASS, astfel încât contribuțiile să fie datorate și de lucrătorii independenți, indiferent de nivelul veniturilor. Ca alternativă, Executivul ia în calcul aplicarea unui plafon de contribuții atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți, însă, în cazul acestei variante, trebuie avute în vedere implicațiile asupra drepturilor la pensii și eventuala implementare a impozitării progresive. În orice caz, finalitatea pare aceea a uniformizării tratamentului fiscal aplicat salariaților și lucrătorilor independenți.

Despre toate acestea discutăm astăzi cu un specialist în impozitarea internă și internațională și în probleme legate de prețurile de transfer, Cristina Săulescu, Partener la Cabot Transfer Pricing.

1. Ce variantă credeți că ar avea șanse mai mari sa devină realitate - creșterea taxării veniturilor independente sau scăderea taxării veniturilor salariale?

Cristina Săulescu: ”Oricât de mult ne-am dori, scăderea taxării veniturilor salariale nu este ceva fezabil, având în vedere necesitatea de a atrage mai mulți bani la bugetul de stat. Dincolo de dorința de uniformizare a impozitării, necesitatea atragerii de bani la bugetul de stat este mai mare. Prin urmare, cred că creșterea taxării veniturilor independente are șanse mai mari de punere în practică. Deja s-a făcut un prim pas în acest sens, prin modificarea plafoanelor la CASS.”

Cristina Săulescu: ”Evident că veniturile nete ar scădea. Deja, în 2024, salariul net reprezintă mai puțin de 60% din salariul brut. Prin urmare, o creștere cu 3% a impozitului, fără alte modificări, ar genera un salariu net sub 55% din salariul brut, conform mecanismului de calcul.”

Cristina Săulescu: ”Se presupune că bugetul de stat ar avea de câștigat, într-o primă etapă. Pe de altă parte, depinde ce anume înseamnă venituri mici și depinde la cât se va ajunge cu salariul minim. De asemenea, trebuie avute în vedere și deducerile personale, care sunt acordate în funcție de salariu și care influențează baza impozabilă. Astfel, cu cât salariul de încadrare este mai mare, cu atât scade nivelul deducerii personale - prin urmare, crește baza impozabilă. Dacă va crește procentul de impozitare la salariile mai mari, reducerea efectivă a venitului net poate să fie mai mare decât procentul de creștere a cotei de impozitare.

Având în vedere faptul că impozitul este prelevarea obligatorie a unei părți din venitul sau profitul persoanelor fizice sau juridice, fără contraprestație imediată sau directă, nerambursabilă, pentru satisfacerea intereselor de ordin general, consider că aplicarea unor cote distincte de impozit asupra celor cu venituri mici și a celor cu venituri mari ar fi o inechitate, deoarece interesele de ordin general rămân aceleași. Stabilirea unei așa-zise cote unice, diferite pentru cele două categorii de persoane, cu venituri mici și cu venituri mari, ar fi chiar mai dăunătoare decât stabilirea unei cote progresive. Plaja de salarii mari/venituri mari, de exemplu, se poate întinde foarte mult, făcându-i pe cei mai aproape de limita de jos a acesteia să plătească un impozit mult mai mare decât cei care sunt aproape de limita superioară a plajei celor cu venituri considerate mici.”

Cristina Săulescu: ”În primul rând, cred că ar trebui să ne gândim la faptul că supraimpozitarea celor cu venituri mari ar genera o posibilă migrare a muncii către zona gri, din nou. Având în vedere împărțirea în venituri mici și mari, există posibilitatea foarte mare, de altfel, ca angajatorii să mențină salariul «din acte» la un nivel care se încadrează în categoria de mic și să găsească alte modalități de a suplimenta suma netă pe care angajatul său o câștigă.”

Cristina Săulescu: ”Dacă vorbim de impozitarea progresivă, este evident că eliminarea deductibilității CAS și CASS conduce la o creștere a bazei de impozitare și trecerea în alt interval de impozitare, mai mare. În ceea ce privește accesul la serviciile medicale, acesta nu este condiționat de suma efectiv plătită de către fiecare contribuabil, ci doar de calitatea sa de asigurat.”

6. Ce ar însemna eliminarea plafonului pentru plata CAS și CASS pentru lucrătorii independenți și care ar fi beneficiile, dezavantajele și riscurile unei astfel de măsuri?

Cristina Săulescu: ”Beneficii ar fi doar la calculul pensiei, unde contează suma asigurată. Dezavantajele vizibile imediate sunt reprezentate de reducerea venitului net. Trebuie să ne gândim la această eliminare de plafon în contextul în care se dorește și eliminarea deductibilității acestor contribuții la calculul bazei impozabile pentru impozitul pe venit și la o creștere a cotei de impozitare a celor cu venituri «mari». Efectele asupra celor afectați ar fi catastrofale, conducând la o reducere drastică a veniturilor nete - pe cale de consecință, la scăderea puterii de cumpărare.”

7. Care sunt și cum ar putea fi gestionate eventualele implicații asupra drepturilor asigurărilor în cazul aplicării unui plafon de contribuții pentru salariați și lucrătorii independenți?

Cristina Săulescu: ”Având în vedere faptul că pensia se calculează în funcție de suma asigurată, plafonarea poate genera o modificare a pensiei pe viitor, dacă și contribuabilii sunt tentați de a obține venituri mai mari în prezent, în detrimentul veniturilor din pensii viitoare, mai mari. Cu toate acestea, să nu uităm că există posibilitatea asigurării la fonduri de pensii private, pentru cine este interesat de acest aspect. Pe termen scurt și mediu, bugetul de stat ar fi impactat negativ, având în vedere că pensiile actualilor pensionari sunt plătite din contribuția actualilor contributori. Or, dacă cei activi în acest moment vor contribui mai puțin la fondul de pensii, statul se va regăsi în situația de a găsi surse alternative de fonduri pentru plata pensiilor. Bineînțeles că cel mai rapid mod de a face rost de bani, pe care îl are statul la îndemână, este creșterea taxelor și impozitelor, iar cel mai sigur mod de a atrage mai mulți bani l-ar reprezenta creșterea cotei de TVA.”

8. Care sunt argumentele pro și contra uniformizării tratamentului fiscal între salariați și lucrătorii independenți și cum ar putea fi echilibrată această uniformizare în practică?

Cristina Săulescu: ”Ca argument pro ar fi că poate mai puțini ar fi tentați să treacă la statutul de salariat. De asemenea, ar scădea riscurile asimilării ca salarii a veniturilor obținute de PFA. Ar rămâne ca singură diferență contribuția asiguratorie de muncă. Ca argument contra? În afară de faptul că un salariat are mai multe drepturi decât un PFA și este mai protejat de lege, ar mai fi faptul că ar scădea veniturile nete ale acestora. Personal, nu cred că este cazul de o echilibrare a unei posibile uniformizări. Dacă este să fim corecți, cum ar trebui să și fim, cred că o uniformizare ar fi benefică economiei în general - de fapt, bugetului de stat.”

9. Cum ar putea fi implementate aceste schimbări propuse în termeni de calendar și proces legislativ și care ar fi obstacolele majore în calea implementării lor? (Calendarul de implementare propus e pentru perioada 1 ianuarie 2025 - 1 ianuarie 2028. În privința eliminării plafonului pentru plata obligatorie a CAS și CASS la venituri independente - anul 2023, însă trebuie subliniat că raportul Băncii Mondiale a fost întocmit la început de 2023).

Cristina Săulescu: ”Eliminarea plafonului CAS și CASS la veniturile din 2023 nu mi se pare corectă. Sunt venituri deja realizate. Eventual, începând cu veniturile anului 2024, cel mai devreme. Oricum, asemenea modificări, care au un impact major atât asupra bugetului de stat, dar mai ales asupra populației active, a contribuabililor, cred că cel mai bine ar fi să fie făcute printr-o lege, nu prin ordonanțe sau ordine de miniștri. Totuși, dacă este luată în considerare perioada 2025-2027 pentru implementare, cred că ar fi timp suficient atât să se găsească cea mai bună modalitate de modificare a legislației, cât și pentru cei afectați în mod direct să găsească cea mai bună soluție în scopul diminuării cât mai reduse a veniturilor lor nete.”

10. Care sunt previziunile privind reacția pieței și a economiei la schimbările fiscale propuse și cum ar putea fi gestionate eventualele riscuri sau incertitudini?

Cristina Săulescu: ”Reacția nu poate fi una pozitivă, pentru niciuna dintre modificările aduse în discuție. Cine s-a bucurat vreodată de creșterea poverii fiscale? Riscurile, așa cum spuneam, sunt ca o parte din munca declarată să se întoarcă în zona gri sau neagră, iar asta, din păcate, nu are altă rezolvare decât o creștere a impozitării dividendelor - creștere pe care, de altfel, nu ne-o dorim, deși a fost și este în continuare «în cărți». De asemenea, mai multe controale în zona de impozitare a muncii.”

11. Care sunt alternativele sau soluțiile posibile pentru echilibrarea taxării veniturilor salariale și a veniturilor independente într-un mod sustenabil și echitabil pentru toți contribuabilii, în condițiile în care singurul beneficiar real al acestor măsuri pare a fi bugetul de stat?

Cristina Săulescu: ”În mod direct, da, beneficiarul real este bugetul de stat, dar în mod indirect, beneficiarii suntem noi toți, cei cărora statul ne asigură accesul la serviciile sale, de asigurări sociale, de sănătate și nu numai. Echilibrarea taxării veniturilor salariale și a celor din activități independente nu se poate realiza în alt mod decât prin stabilirea acelorași cote de impozit și taxe, în aceleași condiții și cu aceleași plafoane, dacă este să avem, totuși, și așa ceva. Nu este prima dată când se aduce în discuție o astfel de «echilibrare» a taxării celor două mari categorii de venituri, plecând de la premisa că dacă avem aceleași drepturi în ceea ce privește accesul la serviciile sociale și de pensii, atât în calitate de salariați, cât și în calitate de PFA, de ce să nu avem și aceleași obligații?”