Care sunt principalele măsuri fiscale pe care Guvernul le analizează în prezent. Raportul Băncii Mondiale, publicat recent de MF

Raportul întocmit de specialiștii BM este disponibil integral pe pagina legată de PNRR a MF. Acesta conține o analiză extinsă a sistemului fiscal și propuneri de modificare. Multe dintre măsuri sunt propuse pentru anul 2023, însă altele sunt propuse pentru perioada 2024 - 2028. Iată care sunt ideile principale.

Impozitarea pe profit

La capitolul impozitului pe profit, ce este datorat de persoanele juridice, raportul BM se referă în mod special la anumite facilități existente în momentul de față. Mai întâi, este indicată simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare-dezvoltare - să existe o singură deducere sporită, eliminându-se, astfel, actuala scutire de impozit pentru întreprinderile nou-înființate.

Apoi, se atenționează că este nevoie de o reevaluare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite. În măsura în care obiectivul principal al facilității este stimularea investițiilor, este indicată trecerea la implementarea unui credit fiscal pentru investiții.

Mai departe, specialiștii BM spun că facilitățile fiscale pentru recapitalizarea plătitorilor de impozit pe profit ar trebui să fie eliminate. Chiar dacă vorbim de o măsură cu aplicabilitate limitată (până în 2025), este subliniat că facilitatea este prost gândită și că se poate abuza de ea (conform raportului, reducerea inițială cu 2% a impozitului pe profit poate fi primită de societăți care nu-și măresc capitalul social).

În fine, o recomandare generală ce vizează regimul impozitării profitului este reevaluarea periodică a facilităților fiscale acordate companiilor, pentru ca Guvernul să se asigure că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele într-un mod rentabil.

Calendarul de implementare propus: Anul 2023. În privința scutirii de impozit a profitului reinvestit - o revizuire în 2023, urmată de o reformă în 2024.

Impozitarea micro

Înainte de orice, pragul pentru regimul impozitului micro trebuie redus și mai mult decât până acum (de la 1 ianuarie 2023, acesta a scăzut de la un milion la 500.000 de euro). Se propune o nouă scădere de la 1 ianuarie 2024 și apoi o aliniere, de la 1 ianuarie 2025 (și pe termen lung), cu pragul de înregistrare pentru TVA (aici, însă, discuțiile sunt ceva mai complexe, pentru că în 2025 urmează o reformă europeană a TVA).

Cota de impozit micro ar trebui majorată, în condițiile în care cota actuală de 1% implică un tratament preferențial față de plătitorii de impozit pe profit (16%). În același timp, trebuie eliminată posibilitatea de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri (se poate aplica, în schimb, o sumă fixă de deducere - ca procent din cifra de afaceri).

Altă propunere este o nouă înăsprire a regulilor pentru prevenirea divizării artificiale a microfirmelor, pentru a beneficia de regimul micro. Specialiștii consideră că regula nouă ce limitează deținerea de microfirme la numai trei (în anumite condiții) este insuficientă pentru scopul propus.

Calendarul de implementare propus: Înăsprirea regulii de prevenire a divizării artificiale și eliminarea posibilității de deducere a cheltuielilor din cifra de afaceri - anul 2023. Reducerea pragului regimului micro - perioada 2023 - 2025. Reevaluarea cotei impozitului micro în 2023 și ajustarea din 2024.

Taxa pe valoarea adăugată

În privința TVA, specialiștii BM atenționează că, pe termen scurt, trebuie eliminate cotele reduse „care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.”

Pe termen lung, în raport scrie că trebuie să se ia în considerare o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse de TVA care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cotele reduse pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă, lemne de foc și energie termică.

Calendarul de implementare propus: Anul 2023, pentru măsurile pe termen scurt, și anul 2025, pentru măsurile pe termen lung.

Impozitarea câștigurilor din capital (dividende, acțiuni, imobiliare)

O primă măsură indicată de specialiștii BM este o nouă creștere a impozitului pe dividende, de la 8% la 10%. Aici, este propusă și o alternativă, însă aceasta poate fi luată în calcul numai dacă se implementează impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice - să se ajusteze cota de impozitare a dividendelor astfel încât cota totală de impozitare (impozit pe profit la persoane juridice plus dividende) a investițiilor corporative să corespundă cu cota maximă de impozit pe venit la persoane fizice.

Altă măsură se referă la câștigurile obținute din piața de capital (vânzarea de acțiuni la companii, în esență) - revenirea la un impozit în cotă de 10% (față de 1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere) pentru câștigurile obținute prin intermediari (brokeri, de exemplu).

Apoi, mai este propusă eliminarea impozitului pe tranzacțiile cu proprietăți rezidențiale (în cotă de 1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere) și înlocuirea acestuia cu un impozit (în cotă de 10%) pe câștigurile din aceste tranzacții (eventual, cu o deducere pentru proprietățile ocupate de proprietari). Sau, chiar dacă se păstrează impozitul actual, să se introducă oricum impozitul pe câștiguri.

Calendarul de implementare propus: anul 2023.

Impozitarea veniturilor din muncă și contribuțiile sociale (salariați și lucrători independenți)

În primul rând, se propune reevaluarea impozitării actuale a veniturilor persoanelor fizice (cu cota actuală de 10%) și luarea în considerare a introducerii impozitării progresive. În al doilea rând, trebuie eliminate scutirile de impozit stabilite pentru salariații din construcții, agroalimentar și IT.

În al treilea rând, sunt descrise două alternative pentru a reduce taxarea persoanelor cu venituri mici. Fie eliminarea contribuției la sănătate (CASS, cu cota actuală de 10%) și finanțarea serviciilor sanitare publice din impozitul pe venit, fie introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile obținute, care să compenseze o parte din sarcina actuală a contribuțiilor la sănătate și/sau la pensii (CAS, cu cota actuală de 25%), și lărgirea bazei de contribuție la CASS (prin eliminarea anumitor scutiri).

Aici, lucrurile sunt ceva mai complexe și reprezentanții BM vin cu mai multe variante pentru impozitul pe venit, însă cu precizarea că decizia finală va aparține Guvernului.

De exemplu, dacă se păstrează cota unică de impozit, se propune creșterea acesteia de la 10% la 13%. Iar dacă se optează pentru impozitarea progresivă (la pachet cu eliminarea actualelor scutiri de impozit), se poate merge pe varianta scăderii cotei de bază cu șase-zece puncte procentuale, pentru cei cu venituri anuale sub 50.000 lei, și a creșterii cotei de bază cu trei-patru puncte procentuale, pentru cei cu venituri anuale de peste 100.000 lei. Tot în cazul impozitării progresive, se propune eliminarea deductibilității CAS și CASS.

În același timp, în raport sunt aduse în discuție și veniturile independente obținute de persoanele care lucrează pe cont propriu și depun anual declarația unică. Se recomandă eliminarea plafonului ce implică plata CAS și CASS, astfel încât contribuțiile să fie datorate și de lucrătorii independenți, indiferent de nivelul veniturilor. Este propusă, ca alternativă, aplicarea unui plafon de contribuții atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți, însă varianta asta trebuie să aibă în vedere implicațiile asupra drepturilor la pensii și eventuala implementare a impozitării progresive. În orice caz, se dorește uniformizarea tratamentului fiscal aplicat salariaților și lucrătorilor independenți.

Calendarul de implementare propus: în perioada 1 ianuarie 2025 - 1 ianuarie 2028. În privința eliminării plafonului pentru plata obligatorie a CAS și CASS la venituri independente - anul 2023.

Impozitarea locală a clădirilor și terenurilor

La acest capitol, trebuie precizat că Guvernul deja a venit cu unele modificări radicale prin OG 16/2022, care urmează să se aplice efectiv, însă, abia începând din 2025. În esență, vorbim de trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la un sistem bazat pe valoarea de piață.

Totodată, se mai propune ceva ce nu se prevede acum în reforma stabilită pentru anul 2025 - pentru simplificare, fuzionarea impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri într-un singur impozit.

Mai departe, prin raportul citat se propune „echivalarea plajelor de impozitare aplicabile proprietăților rezidențiale și comerciale/industriale” și „eliminarea posibilității autorităților locale de a aplica rate diferite în cadrul plajei permise”, dar este precizat și că trebuie „reevaluată întreaga structură a cotelor, în vederea creșterii veniturilor totale recurente din impozitul pe proprietate peste nivelul actual, relativ scăzut în rândul țărilor UE.”

În fine, tot la capitolul impozitării proprietății scrie că trebuie limitată serios folosirea facilităților fiscale. Se propune ca facilitățile să poată fi accesate numai de către persoanele în vârstă, contribuabilii cu venituri mici și anumite ONG-uri.

Calendarul de implementare propus: Cel mai devreme în anul 2025.

Important! Măsurile propuse de BM în contextul obiectivelor din PNRR, prin raportul publicat de MF, trebuie transpuse în acte normative oficiale pentru a fi aplicate. În acest sens, în perioada următoare urmează să se inițieze ori un proiect de OUG, ori un proiect de lege.