avocatnet.ro 
„În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 și ale art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici sau de angajați cu contract individual de muncă, independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România”, s-a stabilit, prin Decizia ICCJ nr. 7/2024, în soluționarea unui recurs în interesul legii. Aceasta a apărut în Monitorul Oficial și a devenit obligatorie în 30 mai 2024.
Nici așa-zisul tablou profesional al consilierilor, nici colegiile nu sunt menționate ca atare în Legea nr. 514/2003, dar consilierii sunt liberi să facă parte din diferite asociații profesionale. „Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ţinut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România”, scrie în Statutul profesiei de consilier juridic, emis de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România - cu toate acestea, actul acesta este unul emis de o asociație, nu de un emitent de acte normative recunoscut conform legii.
În practică s-a susținut în repetate rânduri că acest statut nu este relevant pentru profesarea, conform legii, în calitate de consilier juridic, lege care nu impune nicăieri înscrierea consilierilor în vreun tablou sau organizarea acestei profesii juridice de către colegiile respective - profesie care nu este una independentă, cum e cea de avocat sau de notar, de exemplu. Deși legea nu impune condiția înscrierii într-un tablou profesional, în instanțe unii judecători au impus consilierilor să prezinte dovada înscrierii în tablou, pentru că „așa cere Statutul”.
Conform documentului de sesizare a ICCJ, în opinia ce susținea inexistența obligației legale de a face parte dintr-o asociație profesională și de a fi înscris pe tablou pentru exercitarea profesiei, s-a punctat, înainte de toate, faptul că „interpretarea și aplicarea dispozițiilor unei legi nu se poate face in baza unor completări introduse prin acte cu putere infralegale, adoptate de o asociație profesională. În consecință, instanțele care au adoptat această orientare jurisprudențială au respins ca neintemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a persoanelor care au compărut in procese in calitate de consilier juridic, chiar dacă nu făceau parte dintr-un colegiu al consilierilor juridici și nici nu erau inscriși pe Tabloul profesional al consilierilor juridici.”
Pe de altă parte, în instanțele unde s-a susținut obligația de a fi înscris pe tablou, judecătorii au reținut dispozițiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, potrivit cărora „consilierii iuridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă”, coroborate cu dispozițiile art. 3 din Statutul profesional. „Instanțele care au adoptat această orientare jurisprudențială au admis exceptia lipsei calității de reprezentant, in sensul art. 84 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a celor care nu au făcut dovada apartenenței la un colegiu al consilierilor juridici și inscrierii pe tabloul profesional, cu toate consecintele decurgând din această solutie: anularea cererilor de chemare in judecată, anularea căilor de atac, imposibilitatea de a reprezenta părțile și de a formula concluzii in dosare, etc.”
Atenție! Potrivit Codului de procedură civilă, dezlegările date problemelor de drept judecate sunt obligatorii de la data publicării deciziilor ICCJ în Monitorul Oficial. Soluțiile în recursurile în interesul legii sunt date de ICCJ atunci când în practica instanțelor apar interpretări diferite ale acelorași prevederi legale.
adriannn