De-acum, marile cazuri de evaziune fiscală sunt de competența DIICOT și DNA. Ce fapte sunt vizate concret?

Măsurile antievaziune date recent de Parlament sunt incluse în Legea 126/2024, care este în vigoare din 16 mai 2024. Printre acestea se numără și cea privind trecerea în competența DIICOT și DNA a marilor cazuri de evaziune fiscală. Este vorba, însă, doar de cazurile ce apar după intrarea în vigoare a legii noi, deoarece cazurile vechi rămân de competența procurorilor care s-au ocupat de ele până acum.

Concret, atât în cazul DIICOT, cât și în cazul DNA, este vorba de cazurile în care, „indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare de 10 milioane de lei”, așa cum scrie în noul act normativ. Vizate sunt infracțiunile indicate la articolele 8, 9 și 9^2 din Legea evaziunii:

• articolul 8: stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat (închisoare de la trei la zece ani și interzicerea unor drepturi sau amendă); asocierea în vederea săvârșirii faptei este tot infracțiune (închisoare de la cinci la 15 ani și interzicerea unor drepturi sau amendă);
  
  
• articolul 9: următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale (în principiu, pedeapsa este închisoarea de la trei la zece ani și interzicerea unor drepturi sau amenda):
  • ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
    
    
  • omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
    
    
  • evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
    
    
  • alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
    
    
  • executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;
    
    
  • sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
    
    
  • substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală;
    
    
  • folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor;
    
    
  • utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale;
    
    
• articolul 9^2: orice acțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puțin un milion de euro, în echivalentul monedei naționale, a resurselor bugetului de stat (închisoare de la șapte la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi), prin:
  • utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;
    
    
  • nedivulgarea în mod intenționat de informații privind TVA, atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii;
    
    
  • prezentarea de declarații corecte, declarații electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

Potrivit noii legi, cauzele cu care parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curțile de apel și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost sesizate până la data de 16 mai 2024, având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9 din Legea evaziunii, sunt soluționate în continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei. Totodată, actele și lucrările efectuate până la data de 16 mai 2024 rămân valabile. Regulile tranzitorii se aplică atât în cazul DIICOT, cât și în cazul DNA.