UPDATE: Din 16 mai, noi fapte de evaziune pot fi pedepsite și se majorează pedepsele pentru unele deja existente

Legea 126/2024 a fost publicată luni în Monitorul Oficial și intră în vigoare în data de 16 mai 2024. Aceasta urmează să modifice Legea 241/2005 pentru a intensifica lupta contra evaziunii fiscale, conform inițiatorilor, iar judecătorii CCR au spus recent că prevederile sale sunt în acord cu Constituția.

„În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale anterior menționate sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor Curții Constituționale”, scrie într-un comunicat din martie 2024 al CCR.

Fiscaliștii se așteptau, de altfel, ca legea să treacă de controlul CCR și să fie pusă rapid în aplicare, cu toate că aceasta prezintă mai multe probleme. Noile măsuri antievaziune reprezintă doar unul dintre motivele pentru care se așteaptă o intensificare, în 2024, a controalelor fiscale din domeniul acesta.

Iată care sunt principalele măsuri din lege:

• inclusiv nereținerea la sursă a impozitelor și contribuțiilor (cele din anexa Legii evaziunii) reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare între unu și cinci ani sau cu amendă penală (în prezent, infracțiuni sunt doar reținerea și neplata și încasarea și neplata);
  
  
• pedepse majorate (între trei și zece ani de închisoare, față de între doi și opt ani de închisoare) pentru anumite fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale; la această pedeapsă vor fi incluse următoarele fapte: evidenţierea în factura electronică a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; folosirea cu rea-credinţă a e-Factura în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau a disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat neconectate la sistemul Fiscului sau alterarea aparatelor pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale;
  
  
• apare o nouă infracţiune, care se pedepseşte (inclusiv dacă e doar o tentativă) cu închisoare între șapte și 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi: orice acţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puţin un milion de euro a resurselor bugetului de stat prin:
  
  • utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;
  • nedivulgarea în mod intenţionat de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii;
  • prezentarea de declaraţii corecte, declaraţii electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA;
    
    
• apare o nouă infracțiune, care se pedepseşte cu închisoare între trei și zece ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă penală: operaţiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăţi cu sume de bani care provin din omisiunea evidenţierii în actele contabile a operaţiunilor comerciale efectuate şi/sau a veniturilor realizate - ale unuia sau ale mai multor contribuabili;
  
  
• se introduce o regulă complet nouă cum că în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea evaziunii termenul de prescripţie al răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de zece ani de la data comiterii infracţiunii;
  
  
• anumite fapte de evaziune sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de competența Direcţiei Naţionale Anticorupţie (marile cazuri de evaziune, cu prejudicii majore);
  
  
• există schimbări și la regulile ce permit infractorilor să scape, în anumite condiții, de pedepsele penale pentru evaziune.

Noua lege nu prevede un termen special de intrare în vigoare, astfel că, așa cum scriam mai sus, se aplică după doar trei zile de la oficializare.

Important! Măsurile antievaziune din Legea 126/2024 vor fi detaliate în secțiunea noastră specială de aici.