Efectele crizei vin pe diferențele culturale, care sunt definitorii pentru explicarea variațiilor uriașe dintre țări
Analiza datelor transnaționale evidențiază diferențe culturale semnificative în ceea ce privește momentul mutării din casa părintească.
La acestea, în anii de criză, indicatorul este influențat de gradul în care o țară este lovită de efectele sau manifestările crizei, inflație și scăderea puterii de cumpărare, în prezent, șomaj în timpul fostei recesiuni.
Cercetările anterioare ce au folosit aceeași metodologie au constatat primordialitatea diferențelor culturale în explicarea variațiilor transnaționale: în țările nordice și în Europa Centrală, sistemele familiale sunt mai individualizate, în timp ce în majoritatea țărilor din sudul Europei țările din sudul Europei, familia are prioritate, legăturile intergeneraționale sunt puternice și adesea mai multe multe generații trăiesc sub același acoperiș, ceea ce creează o perspectivă diferită asupra ideii de părăsire a casei părintești, notează autorii studiului Eurofound, agenție UE.
Legături puternice intergeneraționale se întâlnesc preponderent în statele din sudul Europei și țările din fostul bloc comunist, inclusiv în România, țara noastră remarcându-se ca țara cu cele mai multe gospodării în care trăiesc trei generații, cei mai tineri având rolul de îngrijitori ai celor în vârstă.
În general, țările nordice – Suedia, Danemarca și Finlanda – sunt statele cu cea mai mică prevalență a tinerilor care locuiesc cu părinții lor (31%, 35% și, respectiv, 43%, din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani locuiesc cu părinții lor, potrivit conform datelor EU-SILC).
În schimb, în statele membre din sudul UE, majoritatea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani locuiesc în casa părintească.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)