Așa stând lucrurile, cele mai recente date ale Băncii Mondiale, arăta o poziție relativ bună a fondurilor de pensii din România față de PIB: 7,4% în 2020 față de 6,4% în Polonia (pioniera fondurilor de pensii în regiune), 4% în Ungaria și numai 1% în Grecia, dar sub ponderea din Slovacia, Cehia și Lituania).
Mai relevantă este ponderea fondurilor de pensii facultative: doar 0,03% din PIB, care ar trebui comparată cu ponderile în două cifre din țările unde fondurile de pensii nu sunt obligatorii.
Fondurile de investiții – situația pe țări și evoluția României
În privința fondurilor de investiții relevantă este statistica și din perspectiva calculelor Asociației Europene a Administratorilor de Fonduri de investiții (EFAMA): România era pe ultimul loc, după ponderea activelor fondurilor de investiții în PIB.
De menționat că datele agregate sunt valabile la nivelul anului 2022:
![](../../images/cached/c3/c38b9b_fonduri-inves-Efama-2022.png)
Ponderea în PIB a activelor fondurilor de investiții a scăzut de la 3% în 2007 la 2% în 2022, chiar dacă valoarea plasamentelor a crescut de la 4 la 6 miliarde de euro (EFAMA include și fostele SIF-uri, care sunt accesibile doar prin bursă).
Altfel spus, ponderea scade, deși banii se înmulțesc. Și datele AAF și CNSP spun că ponderea fondurilor de investiții (exclusiv) a scăzut în PIB de la 3,14% în 2022 la 2,36% în 2023 , deși PIB a crescut nominal cu 14% în 2023.
Și inflația a scăzut în 2023 la 10,4%.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)