CJUE: Autenticitatea unei semnături electronice calificate poate fi pusă sub semnul întrebării în fața unei instanțe, similar cu o semnătură olografă

Această hotărâre vine în urma unei cereri a Tribunalului Administrativ din Veliko Târnovo, Bulgaria, în cazul unei dispute legate de o decizie de rectificare a impunerii fiscale împotriva unei companii. Contextul din cauza C‑466/22 a implicat utilizarea semnăturilor electronice calificate în documentele administrației fiscale, unde Compania V.B. Trade a contestat validitatea acestor documente, susținând că semnăturile nu erau semnături electronice calificate adevărate și că, prin urmare, documentele nu puteau fi considerate autentice. Tribunalul bulgar a solicitat CJUE să clarifice dacă semnăturile electronice calificate ar trebui să aibă același efect juridic și aceeași forță probantă ca o semnătură olografă și dacă acestea pot fi contestate în cadrul procedurilor judiciare.

Întrebările adresate CJUE au vizat în special interpretarea articolului 25 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, care se referă la semnăturile electronice și efectele lor juridice. CJUE a fost solicitată să stabilească dacă o semnătură electronică calificată trebuie automat acceptată ca probă incontestabilă în procedurile judiciare sau dacă există posibilitatea de a contesta această calificare în cadrul sistemelor juridice naționale.

În hotărârea sa, CJUE a precizat că, deși existența și calitatea de autor a unei semnături electronice calificate sunt stabilite prin îndeplinirea condițiilor stipulate în regulament, nu există motive pentru a oferi semnăturii electronice calificate un statut mai privilegiat decât cel al semnăturii olografe. Prin urmare, dacă legislația națională permite contestarea forței probante a unei semnături olografe, aceeași posibilitate trebuie să fie disponibilă și pentru semnăturile electronice calificate. Acest lucru înseamnă că, în anumite circumstanțe, autenticitatea unei semnături electronice calificate poate fi pusă sub semnul întrebării în fața unei instanțe, similar cu o semnătură olografă.

Decizia CJUE reafirmă principiul conform căruia efectul juridic al semnăturilor electronice este definit de legislația națională, cu excepția cazului în care semnătura electronică calificată este echivalentă cu semnătura olografă, conform regulamentului UE. Aceasta nu interzice instanțelor naționale să invalideze semnăturile electronice, ci doar să le refuze efectul juridic și forța probantă doar pentru că sunt în format electronic.