Guvernul se opune executării silite a datoriilor fiscale prin executori judecătorești

Propunerea legislativă a trecut recent de Senat și acum este în dezbaterile Camerei Deputaților. Aceasta prevede implementarea unei competențe alternative în privința executărilor silite pentru datorii fiscale - nu doar executorii fiscali să fie competenți pentru recuperarea datoriilor fiscale, ci și executorii judecătorești.

Printre alte argumente, în punctul negativ de vedere dat recent de Guvern (paginile 22-32 ale fișierului PDF) scrie că executarea silită prin executorii judecătorești ar presupune costuri suplimentare nejustificate pentru autoritățile publice.

„Executorul fiscal cu statut de funcționar public, cu atribuții exclusive în ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită, constituie o funcție publică, cu rol exclusiv în colectarea creanțelor bugetare, activitate reglementată special prin Codul de procedură fiscală, având ca fundament operativitatea și independența operativă a organului de executare fiscal.

Din acest motiv, legiuitorul a dat întâietate executării silite fiscale faţă de executarea silită declanşată potrivit procedurii de drept comun, scopul fiind stingerea obligaţiilor bugetare printr-un organ al statului, nu printr-o profesie liberală, constituită în scopul obținerii de venituri. Or, prin reglementarea actuală, executorii judecătoreşti exercită o profesie autonomă, prestând un serviciu public, acţionând la solicitarea părţilor, contra unor costuri ridicate, ceea ce ar implica o cheltuială bugetară neeconomicoasă.

Spre deosebire de executorul judecătoresc, care este angajat de clienţii săi, creditorii, contra unor costuri considerabile, executorul fiscal este angajatul organului de executare, cu atribuţii de efectuare a executării silite, fiind împuternicit în faţa debitorului şi a terţilor prin legitimaţia de executor fiscal şi delegaţia semnată de către organul de executare silită, acesta fiind un salariat care trebuie să-şi respecte atribuţiile din fişa postului, răspunzând de actele sale profesionale în faţa angajatorului său în cadrul unui raport de subordonare”, explică reprezentanții Executivului.

De asemenea, mai este indicată și Decizia ICCJ 66/2017, prin care judecătorii au lămurit că executarea silită a datoriilor fiscale este de competența executorilor fiscali, nu a executorilor judecătorești.

„În situația în care titlul executoriu în cauză are ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, s-a stabilit că nu este competent executorul judecătoresc de drept comun să execute silit această obligaţie. Precizăm că legiuitorul a consacrat deja o excepţie de la regula executării silite a titlurilor executorii prin executorul judecătoresc, pentru titlurile executorii care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, în baza principiului de drept potrivit căruia legea specială (Codul de procedură fiscală) derogă de la legea generală (Codul de procedură civilă), unde aplicabilă este regula impusă de legea specială, nu cea impusă de legea generală. Prin urmare, nu se regăsesc elemente suficiente în fundamentarea acestei inițiative legislative în ceea ce privește justificarea introducerii «unei competențe alternative în materia executării fiscale»”, este punctat în document.

Pe deasupra, Guvernul atrage atenția că modificările din proiectul de lege ar avea ca efect și o aplicare neunitară a legislației: „Orice imixtiune a unei categorii profesionale în activitatea celeilalte, cu lărgirea competenței uneia sau alteia, în condițiile în care fiecare activitate dintre cele două se realizează după legi, norme și proceduri proprii, după termene diferite și cu costuri diferite (costurile mari pe care le presupune executarea prin executor judecătoresc), ar conduce la o aplicare neunitară a legii.”

Atenție! Proiectul de lege trebuie adoptat de Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.