Raportul anual privind sistemele de taxare în UE: digitalizare timidă în administrația fiscală din România, provocări pe termen mediu și lung

În perioada 2017-2022, România a înregistrat o creștere a veniturilor fiscale, deși rămâne printre statele membre cu una dintre cele mai scăzute poveri fiscale raportate la PIB. În 2022, ponderea veniturilor fiscale în PIB-ul României a fost de 27,2%, sub media UE de 39,8%​. Această creștere modestă a fost influențată de inflația ridicată și de măsurile de recuperare economică post-pandemie, care au stimulat bazele de impozitare prin creșterea consumului, a capitalului și a muncii. Raportul analizează reformele fiscale menite să crească eficiența colectării impozitelor și să reducă evaziunea fiscală: de pildă, digitalizarea administrației fiscale, care, deși încă în curs de dezvoltare, reprezintă un pas în direcția corectă​​. 

România, la fel ca multe alte state membre, se confruntă cu problema arieratelor fiscale. Datele recente arată că multe țări din UE, inclusiv țara noastră, au înregistrat creșteri semnificative ale arieratelor fiscale în perioada post-pandemie, ceea ce poate reflecta capacitatea limitată a administrației fiscale de a colecta taxele datorate. 

Un aspect critic evidențiat de raport este, desigur, gap-ul de TVA, unde România, în pofida pașilor făcuți în sensul digitalizării, a înregistrat cel mai mare gap din UE, de 36,7%​​, procent care denotă dificultăți semnificative în colectarea taxei și indică niveluri ridicate de evaziune fiscală și fraudă. Pentru a aborda aceste probleme, scrie în raport, sunt necesare măsuri suplimentare de audit și digitalizare a raportării tranzacțiilor TVA. 

Raportul evidențiază, de asemenea, provocările pe termen lung asociate cu îmbătrânirea populației și schimbările structurale economice. Populația îmbătrânită va pune presiuni economice și fiscale semnificative, ceea ce va amenința sustenabilitatea fiscală. România trebuie să abordeze aceste probleme prin măsuri de politici fiscale care să mențină sau să crească veniturile fiscale fără a descuraja investițiile și dinamismul economic​.

Totodată, telemunca transfrontalieră și utilizarea inteligenței artificiale pot complica colectarea taxelor și pot necesita ajustări ale principiilor de rezidență fiscală. Mobilitatea crescută a forței de muncă și noile forme de muncă pot contesta principiul rezidenței fiscale, aducând provocări în identificarea locului unde ar trebui plătite impozitele​, se arată în raport. 

Documentul menționează creșterea numărului de nomazi digitali – persoane care lucrează complet de la distanță și nu sunt legate de o locație specifică. Statele membre, inclusiv România, au implementat tot mai multe vize pentru nomazi digitali (cu toate că date publicate pe final de 2023 arătau că România nu e nici pe departe atât de atractivă pentru nomazii digitali, cu toate beneficiile reglementate). Aceste vize, când sunt însoțite de beneficii fiscale, pot crește riscul de evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă, datorită problemelor potențiale cu identificarea taxelor datorate și locul unde ar trebui plătite​, se subliniază în raport. 

În plus, România trebuie să abordeze provocările legate de inegalitățile economice și dependența energetică. 

La capitolul progreselor, sunt menționate modificările de taxare în domeniul sănătății (reintroducerea obligației de a plăti CASS la categoriile scutite), creșterea accizelor și TVA-ului pentru produsele care conțin zahăr și băuturile non-alcoolice îndulcite. România și alte state membre au întărit capacitatea de a efectua evaluări de risc și intervenții în domeniul prețurilor de transfer, arată raportul. Aceasta include implementarea standardelor internaționale și pregătirea pentru Directiva „Pillar Two”. ​