Conceptul de „tax gap” reprezintă diferența dintre valoarea totală a TVA-ului care ar trebui colectată de către stat, conform legii, și valoarea efectiv colectată. În teorie, această diferență poate fi rezultatul mai multor factori, inclusiv evaziune fiscală, erori, insolvențe, neconformare și alte forme de pierderi fiscale. Gap-ul de TVA este un indicator important care arată eficiența sistemului de colectare a taxelor și conformitatea fiscală a contribuabililor, capitol la care România stă extrem de prost (câteva date din decembrie anul trecut - gap-ul de TVA al României este de 37%, în timp ce media Uniunii Europene este de 5,4%). Marți, ministrul de finanțe însuși spune că suntem la un nivel fără precedent - 35 de miliarde de lei anual nu se încasează din TVA.
Ultima „găselniță” pentru reducerea acestui procent este tocmai mecanismul e-TVA. Doar că specialiștii arată că așa cum e reglementat în OUG 70/2024, nu va contribui la reducerea gap-ului de TVA: e-TVA realizează, pe de o parte, o centralizare a unor date deja existente și că o procedură suplimentară pusă în sarcina contabililor nu va genera decât stres și dificultăți inutile mediului de afaceri, nicidecum taxe colectate în plus de stat.
„Nu cred că e-TVA va ajuta la reducerea gap-ului de TVA. Deja statul are acces la informații din facturile emise pe relatia B2B, poate verifica informatiile din D394 între parteneri, poate face verificări încrucișate cu celelalte state membre pentru tranzacții intracomunitare (D390), are casele de marcat conectate la serverele ANAF, urmeaza e-Sigiliu, va avea în cateva luni SAF-T generalizat (care e de departe cel mai puternic instrument).
Nota justificativă generalizată nu rezolvă nimic. Pur și simplu, cu nota aceea sau fară ea, acolo unde ANAF constată indicii multiple de risc fiscal ridicat poate merge în verificare, eficientizându-și efortul (cei mari intâi, apoi cei mici).
E simplu să întelegi că dacă cineva vinde la negru sau cu prețuri subdeclarate, nici nu vor apărea acele date despre TVA-ul necolectat și veniturile obținute în deconturile celor doi parteneri.
În plus, vorbim despre inabilitatea autorităților de a colecta sumele chiar câștigate în instanță cu hotărâri definitive. Asta, pe lângă procentul ridicat al dosarelor din instanță care sunt pierdute de ANAF. Cele câștigate - nu se colectează. Și acolo sumele sunt imense.
Există vreun studiu de impact? Cum judecam eficiența acestor măsuri (e-TVA - n.r.)?”, a explicat pentru avocatnet.ro Mirela Păunescu, consultant fiscal, auditor financiar, expert contabil, conf. univ. dr. la ASE București și lector la numeroase evenimente de specialitate organizate de avocatnet.ro în ultimii ani.
„Cum ar putea ajuta cu gap-ul de TVA o simplă centralizare a unor date care există deja? Și dacă ANAF tot are aceste date și doar le pune într-o formă oarecum de decont, de ce nu așteapă depunerea decontului de TVA și, după depunere, să facă el verificarea decontului versus informațiile pe care le are și să trimită punctual, strict unde consideră că ar fi diferențe și să lase contribuabilului cel puțin 45 de zile să le explice? De ce este necesară sperietoarea asta din data de 20 a lunii, care va fi un decont ciunt?”, se întreabă Delia Cataramă, una dintre cele mai importate specialiste de TVA din România, Tax Partner la Viboal FindEx, conferențiar universitar în cadrul Academiei de Studii Economice și lector la cursurile organizate de avocatnet.ro.
Într-un material recent publicat pe cursdeguvernare.ro, Gabriel Biriș, fost secretar de stat, Co-Managing Partner Biriș Goran SPARL, realiza o analiză detaliată a modului în care TVA este colectat în diverse sectoare, arătând că, de fapt, cea mai mare parte a TVA-ului este deja colectată eficient, fiind foarte puțin loc pentru evaziune. El sugerează că problema principală nu este în domeniul consumului unde TVA-ul este necolectat, ci în alte aspecte ale gestionării fiscale. e-TVA, spune Biriș, ar fi încă o măsură în lungul șir de măsuri absurde care nu au redus gap-ul la TVA. „Vă mai aduceți aminte de ROI, D088, Split TVA, magazine sau restaurante închise pentru diferențe de 2 lei în casa, sau de infamul „știa sau ar fi trebuit să știe”? A scăzut cumva GAP-ul, frauda? Nu!”.
CCF: prin decontul precompletat, doar se transferă responsabilitățile de verificare a consistenței și coerenței datelor din sarcina Fiscului în sarcina contribuabililor
Printr-un comunicat prezentat miercuri, Camera Consultanților Fiscali (CCF) indică la rândul său incapacitatea sistemului e-TVA de a contribui la reducerea gap-ului de TVA. CCF susține că deși digitalizarea ANAF este un obiectiv important, implementarea decontului precompletat RO e-TVA introduce obligații suplimentare pentru contribuabili și autorități fără beneficii clare asupra veniturilor bugetare.
CCF consideră că decontul precompletat e-TVA, care va intra în vigoare de la 1 august 2024, este văzut mai degrabă ca un instrument care transferă responsabilitățile de verificare a consistenței și coerenței datelor din sarcina autorităților fiscale în sarcina contribuabililor. Mai mult, CCF subliniază că termenele de depunere a declarațiilor fiscale ar trebui stabilite prin lege și nu prin ordine ale președintelui ANAF, pentru a oferi un cadru legal stabil. Graba în implementarea acestui sistem este criticată, deoarece nu se bazează pe un sistem informatic integrat și complet de analiză de risc, ceea ce ar fi necesar pentru eficientizarea și automatizarea verificărilor fiscale.
În mare, CCF sugerează că implementarea e-TVA ar trebui amânată până când declarațiile SAF-T devin obligatorii pentru toți contribuabilii, ceea ce ar oferi un set de date complet și coerent pentru analiza fiscală. Implementarea începând cu 1 ianuarie 2026 ar fi mai realistă și eficientă, permițând autorităților să-și îmbunătățească sistemele informatice și procedurile interne necesare pentru administrarea fiscală eficientă.
„Dacă soluția miraculoasă pentru creșterea conformării la declararea și plata TVA ar fi acest decont precompletat de către autoritatea fiscală, considerăm că prevederile privind decontul precompletat ar fi trebuit să fie implementate cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026, întrucât situațiile cele mai complete pe baza cărora organele fiscale ar putea culege datele pentru decont sunt cele din SAF-T, fără să mai fie necesar să se solicite operatorilor economici verificări suplimentare”, transmite CCF.