Cristian Grosu / Laurii cifrelor: cât mai putem susține această bunăstare, fără dezvoltare

Rezultatele sunt vizibile cu ochiul liber – iar statisticile arată că, în ciuda inflației (cea mai mare din UE), încrederea consumatorilor se menține ridicată.

Marea problemă este, însă, mecanismul foarte vulnerabil prin care obținem și acest PIB/capita și acest spectaculos consum individual real – care aleargă cu mult înaintea dezvoltării României:

Dacă la consum și la PIB-ul pe care acesta îl produce suntem aproape de media UE, la dezvoltarea care ar trebui să susțină această bunăstare suntem foarte departe: iată 5 cifre care ne constrâng la întrebarea cât vom mai rezista, la acest nivel, fără dezvoltare?

1. Euforia bunăstării

Cei doi indicatori pe care se bazeză bunăstarea și entuziasmul celor care cred că ea va persista fără să fie susținută de dezvoltare, sunt:

1. PIB/capita: 80% din media UE – potrivit datelor Eurostat.
Aici depășim Grecia, Ungaria, Slovacia, Croația, Bulgaria

2. Consumul individual real – 89% din Media UE – potrivit datelor Eurostat:
Aici depășim Spania, Portugalia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria.

Dar cum arată mecanismul economic care susține acest PIB/capita și acest consum individual efectiv? Și cum vom putea acoperi gap-ul dintre bunăstare și dezvoltare?

Mai jos, pe ce ne bazăm:

2. Înapoierea dezvoltării

Dacă la PIB/capita și consumul individual suntem aproape de media UE, la parametrii economici care produc și susțin cei doi indicatori suntem foarte departe, iar diferența trebuie acoperită urgent, pentru că ea se va factura.

Alegem doar 5 astfel de parametri – considerați reșevanți pentru stabilitatea economiei care susține prosperitatea istorică actuală:

1. Productivitatea muncii: 30% din media UE.
România e campioană la ritmul de creștere a productivității, însă în valoare finală este pe penultimul loc: 15.000 euro/angajat, față de 47.500 euro angajat media UE.

2. Productivitatea resurselor – 38% din media UE.
Productivitatea resurselor în România arată, de fapt, decuplarea PIB de eficiența economică. Productivitatea resurselor arată calitata – și nu doar cantitatea creșterii economice. Asta înseamnă tehnologie. Polonia, de exemplu, a ajuns la 60% din media UE.

3. Digitalizarea administrației – coeficientul DESI: 40% din media UE. E ultimul loc din Uniunea Europeană.
Scorul României e chiar mai prost – el e, însă, îmbunătățit de viteza internetului, unde în UE suntem pe podium.

4. Alocarea pentru sistemul de Educație: 67% din media UE.
Rezultatele se văd și, mai ales, se vor vedea: 40% analfabeți funcționali, nivel de țară subdezvoltată la testele PISA, problemă mare pentru o economie tehnologizată în viitor.

5. Alocările la Cercetare-Dezvoltare: 25% din media UE în domeniul privat; 7 (șapte)% față de media UE (19 euro per capita față de 244) alocare de la stat:

Or, fără cheltuieli/investiții în Cercetare-Dezvoltare, nu ne vom putea îmbunătăți nici productivitatea per angajat și nici productivitatea resurselor.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.