Statistici: Interesul pentru înființarea de grupuri de impozit pe profit este în scădere

Consolidarea fiscală la impozitul pe profit permite gruparea companiilor pentru a compensa profiturile cu pierderile și a plăti la stat un impozit pe profit mai mic, conform Codului fiscal.

Mecanismul a fost reglementat oficial la finalul anului 2020, cadrul său legal a fost finalizat în august 2021 și formularul electronic pentru solicitarea înființării de grupuri (declarația 173) a apărut cu doar câteva zile înainte de termenul-limită anual de depunere (2 noiembrie). Astfel, consolidarea fiscală a devenit aplicabilă în practică abia la 1 ianuarie 2022.

Conform informațiilor furnizate de ANAF la solicitarea avocatnet.ro, în anul 2022 s-au înființat cele mai multe grupuri de impozit pe profit, 32, însă apoi interesul pentru consolidarea fiscală a început să scadă. În anul 2023 au apărut numai opt grupuri noi și în anul 2024 - numai 14 grupuri noi. Practic, chiar dacă în 2024 s-au înființat mai multe grupuri decât în 2023, numărul tot a fost mult sub cel înregistrat în 2022.

În aceeași perioadă de trei ani, un singur grup a fost desființat (la 1 ianuarie 2024). Cel puțin până acum, nu există cereri depuse la ANAF pentru noi desființări începând cu 1 ianuarie 2025. Astfel, în momentul de față există 53 de grupuri active în România, din maximul de 54 atins până acum.


De ce există un interes în scădere pentru consolidarea fiscală? Conform specialiștilor, un factor descurajant este, încă de la bun început, faptul că societățile nu pot prelua pierderile fiscale raportate înainte de intrarea într-un grup.

„Sistemul era dezavantajos (...) în special prin faptul că la intrarea în grupul fiscal o entitate nu putea să preia pierderea fiscală reportată din perioada anterioară intrării în grupul fiscal. (...) Considerăm că la intrarea într-un grup fiscal ar trebui ca pierderea fiscală existentă la nivelul membrului să poată fi preluată la nivel de grup. Mecanismul ar trebui să fie similar celui de la grupul fiscal de TVA. Fără reformarea sistemului de grup fiscal, acesta va rămâne fără atractivitate pentru contribuabili, iar ideea introducerii sistemului de consolidare fiscală nu era numai de a reduce sarcina administrativă a contribuabililor, ci și de a oferi un cadru atractiv pentru investiții de anvergură în România și a permite recuperarea mai rapidă a pierderilor fiscale prin intermediul consolidării fiscale”, ne-a explicat recent Valentin Alangiu, Accounting & Tax Partner la Nowium.

În plus, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 1 ianuarie 2024 a transformat grupurile de impozit pe profit într-o facilitate inutilă, cel puțin acolo unde firmele trebuie să achite IMCA. Mai precis, plătitorii de impozit pe profit care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent datorează la stat IMCA, ce are o cotă de 1%, dacă în mod normal ar datora un impozit mai mic decât acest prag minim.

„În mod normal, introducerea IMCA ar trebui privită individual, la nivelul fiecărui membru. Faptul că o entitate este sau nu într-un grup fiscal nu ar trebui să genereze obligații fiscale disproporționate. Considerăm că plafonul «cifrei de afaceri» de 50 milioane euro ar trebui aplicat individual fiecărui membru al grupului, ca și când nu ar fi într-un grup fiscal. Această măsură ar face ca IMCA să fie aplicată doar de entitățile mari ale grupului care depășesc acest plafon”, a mai spus Valentin Alangiu. Prin urmare, în contextul apariției IMCA, este posibil ca interesul pentru aceste grupuri să scadă și mai mult.

Înființarea de noi grupuri de impozit pe profit este posibilă, de la 1 ianuarie 2025, numai dacă se depune formularul 173 până la data de 4 noiembrie 2024. În același timp, desființarea unor grupuri existente este posibilă, tot prin depunerea formularului 173 până la termenul amintit, de la 1 ianuarie 2025. Cu toate că grupurile fiscale au o „viață” fixă de cinci ani, care poate fi prelungită ulterior, desființarea lor este posibilă și înainte de expirarea perioadei respective.