UPDATE: Prevenirea spălării banilor: Schimbări oficiale importante pentru furnizorii de servicii de criptoactive

Modificările operate prin OUG 10/2025 (în vigoare din 13 martie 2025) vin, în principal, în contextul apariției a două regulamente europene extrem de importante din domeniul criptoactivelor - nr. 2023/1.113 și nr. 2023/1.114. Cele două sunt aplicabile deja în toate statele membre și apariția lor implica necesitatea armonizării legislației naționale în domeniul prevenirii spălării banilor - Legea 129/2019.

Iată principalele noutăți privind criptoactivele:

1. Schimbări importante de definiții. Printre alte ajustări, este important de precizat că termenii „monede virtuale” și „furnizor de portofel digital” sunt înlocuite cu termenii (mult mai cuprinzători) „criptoactiv” și „furnizor de servicii de criptoactive”, cu trimitere directă la definițiile din regulamentul european direct aplicabil. Asta înseamnă, implicit, extinderea (formală a) numărului de entități care trebuie să respecte regulile prevenirii spălării banilor.

2. Furnizorii de servicii cripto, încadrați la instituții financiare. Furnizorii de servicii de criptoactive sunt introduși în mod expres în categoria instituțiilor financiare, din punct de vedere al obligațiilor legate de prevenirea și combaterea spălării banilor. Instituții financiare mai sunt, de exemplu, asigurătorii, societățile de servicii de investiții financiare sau administratorii de fonduri de pensii facultative.

3. Schimbări și la supravegherea și controlul furnizorilor. Furnizorii de servicii de criptoactive care au și calitatea de instituții de credit sau instituții emitente de monedă electronică sunt incluși în sfera de supraveghere și control a Băncii Naționale a României. Iar restul furnizorilor de servicii cripto intră în sfera de reglementare, supraveghere și control a Autorității de Supraveghere Financiară (depozitarii centrali de titluri de valoare, firmele de investiții, operatorii de piață, societățile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau administratorii de fonduri de investiții alternative).

4. Apar unele reguli suplimentare de cunoaștere a clientelei. În cazul unor operațiuni internaționale cu servicii de criptoactive, se stabilesc reguli suplimentare de cunoaștere a clientelei (față de cele standard) care trebuie aplicate de furnizorii de servicii cripto înainte de stabilirea unei relații de afaceri.

5. Apar măsuri suplimentare pentru evaluarea riscurilor. Capitolul dedicat obligației de evaluare a riscurilor este extins cu reguli speciale pentru furnizorii de servicii de criptoactive. În esență, aceștia trebuie să identifice și evalueze riscul de spălare a banilor asociat transferurilor de criptoactive direcționate către sau care provin de la o adresă negăzduită. În acest sens, trebuie stabilite politici și proceduri interne de administrare a riscurilor și mecanisme de control intern.

6. Dispare obligația de autorizare și/sau înregistrare. Regulile pentru autorizarea și/sau înregistrarea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale, care erau la articolul 30^1 din lege (pentru care se și pregătea un HG de ceva vreme), sunt abrogate. În schimb, se prevede că furnizorii de servicii de criptoactive autorizați în alte state membre, care desfășoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale și ale căror sedii sociale se află într-un alt stat membru, stabilesc puncte unice de contact pe teritoriul României. În termen de cinci zile de la data începerii activității, entitățile comunică Băncii Naționale a României, Autorității de Supraveghere Financiară sau Oficiului prevenirii spălării banilor, după caz, datele de contact ale punctului unic de contact. Acest punct unic se ocupă de respectarea regulilor de prevenire a spălării banilor.