Membrii Consiliului de Administrație al BNR, de data aceasta, au cântărit mai întâi perspectivele economice și aterizarea din S1 a economiei, decât riscurile inflaționiste – astfel că au căutat o soluție pentru ieftinirea creditării către economie, în detrimentul stăvilirii inflației.
Astfel, s-a manifestat îngrijorare față de datele statistice revizuite recent care indică o creștere cu 0,7 la sută a activității economice în trimestrul I 2024, mai modestă decât cea anticipată, evoluție ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval. Totodată, avansul PIB în termeni anuali s-a redus semnificativ în T1/2024 la 0,5%, de la 3% în T1/2023.
Ulterior, INS a publicat și datele pentru trimestrul al doilea care indică o creștere trimestrială a PIB aproape de stagnare, de doar 0,1 la sută. Iar în semestrul I 2024, comparativ cu semestrul I 2023, Produsul intern brut s-a majorat doar cu 0,7%, atingerea unei creșteri anuală apropiată de 3% fiind mult mai greu de atins, odată ce economia s-a „răcit”.
Singura componentă care se menține pe trend ascendent este consumul final al gospodăriilor populației care a continuat să își accelereze creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut.
Puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut în aprilie-mai, corespunzător evoluției ascendente a dinamicii salariului net real din acest interval, au semnalat membrii Consiliului.
Consumul privat de altfel a fost motorul creșterii economice, modeste de altfel, și în trimestrul al doilea, construcțiile dezamăgind mai ales pe partea de construcții de locuințe, sectorul menținându-se pe plus datorită lucrărilor de construcții inginerești – infrastructurii de transport.
Citește integral articolul pe cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)