Atenție – România pierde accentuat competitivitate. Cum putem trece de la economia de cerere la economia de ofertă?

Mergând apoi la datele cu frecventă ridicată, observăm că singura contribuție notabilă la majorarea PIB a fost consumul cu amănuntul de bunuri, care în primele 7 luni ale anului s-a majorat față de aceeași perioadă a anului anterior cu peste 8%.

În cazul serviciilor prestate populației s-a înregistrat o scădere de 1,5%, iar acest indictor este pe un tren de încetinire, în luna iulie, a înregistrat o scădere de 2,8% față de aceeași lună a anului anterior.

Dacă mergem la tranzacțiile între companii, care dau o ideea despre evolutția viitoatre a tranzacțiilor retail, acestea au incetinit. Astfel, cifra de afaceri în comerțul de bunuri cu ridicata a scazut în primele 6 luni ale anului cu 1,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Iar evoluția se înrăutățește – în luna iunie s-a înregistrat o scădere de 4,3% față de aceeași lună a anului anterior.

Aceeași evoluție negativă, care este într-un trend descendent puternic, s-a înregistrat și în privința serviciilor prestate întreprinderilor. Astfel, în prima jumătate a anului actinitatea a scăzut cu 0,1% fată de aceeași perioadă a anului anterior, însă, în șuna iunie, scăderea a fost de 8,4% față de aceeași lună a anului anterior.

Se remarcă în sens negativ, scăderea pe componenta de servicii IT – cu aproape 13% în luna iunie față de aceeași lună a anului anterior și cu peste 14% față de luna anterioară (însă pentru prima jumatate a anului este o creștere de 4,5% față de acceași perioada a anului anterior, decelerarea abruptă fiind evidentă).

Și sectorul construcțiilor a înregistrat o scădere a activității. În prima jumătate a anului scăderea a fost de 2.5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea s-a situat la acest nivel redus datorită investițiilor sectorului public în infrastructură, care au crescut cu 9,4%. Pe de altă parte, construcțiile rezidențiale s-au redus cu peste 22%, iar cele nerezidențiale s-au redus cu 2%.

În același timp, dacă analizăm execuția bugetară, defictul bugetar în primele șapte luni ale anului a fost de peste 4%. Pe final de an deficitul crește mai rapid, iar proiecțiile atât ale Consiliului Fiscal cât și ale Comisiei Europene merc către un deficit bugetar în acest an de peste 7%, chiar spre 8%.

De asemenea, din ultimele date privind balața de plăți publicate de BNR vedem că deficitul de balață comerciala pentru bunuri și servicii a crescut cu peste 2,9 miliarde euro (aproape 1% din PIB). Deficitul pe partea de bunuri a crescut cu 1,9 miliarde eur, în timp ce, pentru prima dată în ultimii ani, excedentul pe servicii s-a redus cu peste 1 miliard de euro. Dacă se menține ritmul actual, deficitul de cont curent, alimentat de către deficitul comercial va depăși 7% din PIB.

Citește integral articolul pe cursdeguvernare.ro.