Pericolele acumulării de radon în case: Ce vor autoritățile să facă în legătură cu riscurile implicate de acest gaz radioactiv natural

În primul rând, strategia cuprinsă în proiectul de HG aflat în dezbatere publică definește radonul ca fiind un gaz radioactiv natural care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului prezent în sol, roci și apă. Apoi, în document se arată că radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii în interiorul clădirilor, acumulându-se treptat în aerul de interior, în special în spațiile ventilate insuficient sau neaerisite.

Acest gaz este periculos, deoarece el este unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar. Potrivit documentului, “riscul de a dezvolta cancer pulmonar în urma expunerii pe termen lung la concentrații mari de radon depinde de o serie de factori, precum concentraţia de radon din clădire, intervalul de timp în care persoana este expusă şi expunerea la unul sau mai mulți factori de risc pentru cancerul pulmonar, cum ar fi expunerea la azbest și la alți agenți cancerigeni, care pot fi inhalați (praf de lemn, arsenic, metale industriale, nichel, beriliu și crom), poluarea aerului în mediul urban sau industrial ori fumatul”.

Autoritățile consideră că într-un astfel de context e necesară apariția unei strategii naționale de comunicare în legătură cu acest gaz, “care poate educa atât populația, cât şi alte grupuri interesate cu privire la riscurile pe care le presupune expunerea la radon, importanța măsurilor de prevenţie şi limitare a expunerii”.

După cum e motivată propunerea, introducerea strategiei de informare, educare şi comunicare pentru sensibilizarea populaţiei şi informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la riscurile prezentate de radon va însemna:

• creșterea conștientizării publice: una dintre principalele priorități ale strategiei este informarea populației generale cu privire la riscurile expunerii la radon și măsurile care pot fi luate pentru a reduce aceste riscuri. Aceasta implică campanii de informare și educare, folosirea mass-media și distribuția materialelor informative;
• instruirea și educarea specialiștilor: strategia vizează, de asemenea, formarea și instruirea specialiștilor în domeniul construcțiilor, sănătății publice și al altor sectoare relevante, astfel încât aceștia să poată identifica și gestiona eficient problemele legate de radon;
• promovarea măsurilor de prevenție: o parte crucială a strategiei constă în promovarea măsurilor preventive, cum ar fi realizarea testelor de radon în locuințe și clădiri publice și adoptarea unor soluții de remediere în cazurile în care nivelurile de radon depășesc limitele acceptabile;
• cooperarea interinstituțională: se prevede o colaborare mai strânsă între diverse instituții, inclusiv autorități locale, naționale, organizații de sănătate publică și organizații non-guvernamentale, pentru a coordona și implementa eficient activitățile legate de gestionarea riscurilor asociate radonului;
• elaborarea și implementarea unor reglementări clare: strategia va sprijini, de asemenea, dezvoltarea și actualizarea reglementărilor naționale privind radonul, incluzând standarde pentru testare și măsuri de remediere, astfel încât să existe un cadru legal solid pentru protecția sănătății publice;
• monitorizare și evaluare continuă: strategia include măsuri pentru monitorizarea constantă a implementării planurilor de comunicare și evaluarea periodică a impactului acțiunilor întreprinse, cu ajustări necesare pe parcurs.

Autoritățile de la noi urmăresc, prin intermediul măsurilor amintite, reducerea expunerii la radon, protejarea sănătății publice și alinierea la standardele și recomandările internaționale privind gestionarea acestui risc.

Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul de HG trebuie adoptat la nivelul Guvernului și publicat în Monitorul Oficial.