După cum explică în continuare Curtea, “în ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili (câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net), textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție”.
La alineatul indicat, legea fundamentală stabilește că, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Totodată, după cum subliniază CCR, raportarea la aceiași indicatori variabili se folosește și în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare.
Din moment ce indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net, conform Curții, ceea ce încalcă dispozițiile Constituției.
Concret, este vorba despre încălcarea prevederilor care stabilesc că România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme și cele care stabilesc că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
“Totodată, Curtea a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerințelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor”.
CCR a stabilit că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.
Codul fiscal prevede că, pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, valoare majorată începând cu pensiile din octombrie, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
- 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
- 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Atenție! Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația națională trebuie armonizată cu prevederile acestora. Decizia CCR va produce efecte abia după oficializare, dacă Guvernul sau Parlamentul nu intervine pentru a pune prevederile în acord cu Constituția.
Comentarii articol (0)