avocatnet.ro 
CCR stabilește, prin Decizia CCR 724/2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată vineri în Monitorul Oficial, că "impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate în plată, inclusiv a celor militare, este neconstituțională".
După cum explică în continuare Curtea, “în ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili (câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net), textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție”.
La alineatul indicat, legea fundamentală stabilește că, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Totodată, după cum subliniază CCR, raportarea la aceiași indicatori variabili se folosește și în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare.
Din moment ce indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net, conform Curții, ceea ce încalcă dispozițiile Constituției.
Concret, este vorba despre încălcarea prevederilor care stabilesc că România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme și cele care stabilesc că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
“Totodată, Curtea a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerințelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor”.
CCR a stabilit că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.
Codul fiscal prevede că, pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, valoare majorată începând cu pensiile din octombrie, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
- 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
- 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
De asemenea, Curtea subliniază că "textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a 3 trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câștigului salarial mediu net sunt supuși unei cote de 10%, în timp ce aceia cu venituri între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut sunt impozitați la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depășesc nivelul câștigului salarial mediu brut sunt supuși unei cote de 20%".
"În ceea ce privește efectele unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate (...), Curtea a reținut că decizia de constatare a neconstituționalității face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor. În aceste condiții, decizia de constatare a neconstituționalității se va aplica în privința raporturilor juridice ce urmează să se nască după publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I — facta futura(...). Curtea constată că, sub aspectul efectelor prezentei decizii, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio (din oficiu, în mod automat - n. red.), indiferent dacă aceștia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal", mai apare în decizia CCR.
Atenție! Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația națională trebuie armonizată cu prevederile acestora. Prevederile criticate de CCR își vor înceta efectele juridice în 17 martie, dacă Guvernul sau Parlamentul nu intervine pentru a pune prevederile în acord cu Constituția.
achita
Comentarii articol (6)