CSRD și ESRS, noua eră a raportării corporative. Scurt ghid pentru companii

Articol scris de Alina Dumitru, Sustainability Manager.

În trecut, raportarea financiară era considerată fundamentul responsabilității corporative și oferea investitorilor și tuturor părților interesate informațiile necesare pentru a evalua performanțele economice ale unei companii. În contextul actual, marcat de schimbări climatice, inegalități sociale și cerințe tot mai mari din partea consumatorilor pentru practici etice, raportarea corporativă a devenit la fel de importantă. Noile cerințe de raportare nu doar completează imaginea financiară a unei companii, ci oferă o perspectivă holistică asupra impactului său asupra mediului și societății, contribuind astfel la o evaluare completă a riscurilor și oportunităților pe termen lung.

ESRS reprezintă un set de standarde tehnice dezvoltate de European Financial Reporting Advisory Group (EFRAG) pentru a sprijini implementarea CSRD și care acoperă diverse aspecte de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), inclusiv schimbările climatice, poluarea, biodiversitatea, condițiile de muncă, drepturile omului etc.

Cum să vă aliniați la cerințele CSRD și ESRS

Standardele ESRS fac parte din directiva CSRD, iar scopul lor principal este de a permite o structură mai simplă, transparentă și logică a informațiilor din rapoartele de sustenabilitate. În prezent există 12 standarde ESRS cuprinzătoare și mai multe în curs de dezvoltare.

• Două standarde transversale pentru subiecte generale care conțin principii de bază.
• Zece standarde specifice axate pe teme de mediu (E1-E5), sociale (S1-S4) și guvernanță (G1).

În ciuda particularităților existente specifice fiecărei industrii și companii, pașii principali pentru elaborarea raportului de sustenabilitate sunt aceiași pentru orice business:

1. Evaluarea capacităților actuale de raportare. Evaluarea sistemelor și proceselor existente pentru a identifica lacunele în colectarea și raportarea datelor ESG este esențială. Este important să fie clar ce informații sunt deja disponibile și ce trebuie îmbunătățit sau adăugat pentru a îndeplini cerințele CSRD și ESRS. ESRS oferă standardele tehnice care detaliază modul în care aceste informații trebuie colectate, măsurate și raportate. Acest proces implică o analiză sistematică a practicilor și a datelor curente ale firmei în domeniul ESG pentru a identifica discrepanțele și lacunele în raport cu cerințele ESRS. Scopul principal al unei astfel de evaluări („assessment”) este de a furniza o imagine clară asupra aspectelor care necesită îmbunătățiri sau ajustări pentru conformare. În urma evaluării, compania poate dezvolta un plan de acțiune strategic, care să includă măsuri concrete care să abordeze lacunele identificate, asigurând astfel o raportare robustă și transparentă care răspunde așteptărilor reglementatorilor și părților interesate. 

2. Efectuarea unei analize de dublă materialitate. Realizarea analizei de dublă materialitate reprezintă un pas esențial în alinierea unei companii la cerințele CSRD și ESRS și implică evaluarea impactului bidimensional al aspectelor ESG. Pe de o parte, viziunea dintre interior spre exterior se referă la modul în care activitățile companiei influențează mediul și societatea, identificând riscurile și oportunitățile asociate. Pe de altă parte, viziunea dinspre exterior spre interior analizează cum aceste aspecte ESG afectează performanțele financiare și operaționale ale companiei. Această abordare holistică permite companiilor să își gestioneze mai eficient riscurile, să capitalizeze oportunitățile și să își demonstreze angajamentul față de sustenabilitate, oferind o transparență sporită atât pentru investitori, cât și alte părți interesate. Puteți citi mai multe detalii despre analiza de dublă materialitate în articolul nostru dedicat.

3. Identificarea IRO (impact, riscuri și oportunități). Acestea reprezintă un instrument esențial pentru companii în cadrul ESRS, deoarece oferă o imagine integrată a modului în care aspectele ESG sunt gestionate și raportate. Prin includerea acestor declarații în rapoartele de sustenabilitate, companiile își pot:

• îmbunătăți transparența: furnizează informații detaliate și transparente despre impacturile, riscurile și oportunitățile ESG, ceea ce permite părților interesate să facă evaluări mai informate;
• gestiona riscurile: identifică și evaluează riscurile ESG, permițând dezvoltarea de strategii eficiente de atenuare a lor;
• capitaliza oportunitățile: identifică oportunitățile legate de sustenabilitate, contribuind la inovare și creșterea valorii companiei pe termen lung;
• consolida reputația: demonstrează angajamentul față de sustenabilitate și responsabilitate corporativă, ceea ce poate îmbunătăți reputația și relațiile cu investitorii, clienții și alte părți interesate.
  
  

Direcțiile dorite și beneficiile viitoare ale companiilor aliniate la raportarea CSRD

Prin respectarea acestor cerințe, companiile nu doar că își demonstrează angajamentul față de transparență și responsabilitate, dar contribuie și la promovarea unei economii mai sustenabile și echitabile. Adoptarea Directivei CSRD va transforma modul în care companiile abordează sustenabilitatea și responsabilitatea socială. Alinierea la aceste standarde nu doar că garantează conformitatea reglementară, dar aduce și numeroase beneficii pe termen lung pentru afaceri.

1. Transparență și comparabilitate sporite. Unul dintre principalele obiective ale ESRS este să asigure transparența și comparabilitatea informațiilor raportate de companii. În trecut, lipsa unor standarde uniforme a făcut dificilă evaluarea și compararea performanțelor ESG între diferite companii și sectoare. Prin introducerea ESRS, UE dorește să stabilească un cadru clar și coerent care să permită investitorilor și altor părți interesate să ia decizii mai informate bazate pe date fiabile și comparabile.

2. Responsabilitate corporativă îmbunătățită. ESRS pune un accent deosebit pe responsabilitatea corporativă, cerând companiilor să dezvăluie informații detaliate despre impactul lor asupra mediului și societății. Acest lucru nu doar că îmbunătățește responsabilitatea companiilor, dar le și motivează să adopte practici mai sustenabile și să își gestioneze mai eficient riscurile ESG. Prin promovarea unui comportament responsabil, Uniunea Europeană speră să creeze o cultură corporativă care să contribuie la obiectivele globale de dezvoltare durabilă.

3. Alinierea cu obiectivele politice europene. ESRS este aliniat cu obiectivele politice majore ale Uniunii Europene, cum ar fi Pactul Verde European („European Green Deal”) și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin impunerea unor cerințe stricte de raportare, UE dorește să accelereze tranziția către o economie mai verde și mai echitabilă, reducând impactul negativ asupra mediului și promovând echitatea socială.

4. Acces facil la capital. Investitorii și fondurile de investiții devin tot mai interesați de performanțele ESG ale companiilor. Prin impunerea ESRS, UE dorește să faciliteze accesul companiilor la capital prin furnizarea de informații clare și transparente care să demonstreze angajamentul lor față de sustenabilitate. Companiile care își demonstrează performanțele ESG într-un mod credibil și transparent vor avea un avantaj competitiv în atragerea investițiilor.

5. Reducerea riscurilor sistemice. Prin promovarea unei raportări riguroase și detaliate, ESRS contribuie la identificarea și gestionarea mai eficientă a riscurilor sistemice legate de ESG. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea pe termen lung a piețelor financiare și pentru protejarea intereselor tuturor părților implicate.

În concluzie, direcția dorită în domeniul ESG este una care îmbrățișează transparența, responsabilitatea și sustenabilitatea. CSRD reprezintă un pas esențial, promovând standarde riguroase de raportare care vor deveni norma în peisajul corporativ global. În viitor, afacerile vor fi caracterizate de o integrare profundă a principiilor ESG în toate aspectele operațiunilor lor, de la lanțurile de aprovizionare până la guvernanță și relațiile cu părțile interesate. 

Companiile care adoptă aceste principii vor beneficia de un avantaj competitiv semnificativ, nu doar prin conformitatea reglementară, ci și prin atragerea investițiilor, fidelizarea clienților și construirea unui brand durabil. Astfel, viitorul businessului va fi unul în care succesul economic este indisolubil legat de impactul pozitiv asupra mediului și societății.