UPDATE: Proiectele privind utilizarea spațiului aerian național și desfășurarea misiunilor și operațiilor militare pe timp de pace au trecut de Parlament

Primul dintre proiectele de lege adoptate recent în Parlament stabilește diverse măsuri pentru controlul utilizării spațiului aerian național, astfel încât să se prevină și contracareze riscurile și amenințările la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian național și siguranței aeronautice, dar și a vieții și sănătății persoanelor.

Printre altele, situațiile în care se consideră, potrivit proiectului, că o aeronavă utilizează neautorizat spațiul aerian național sunt cele în care aceasta execută un zbor care nu este autorizat conform Codului aerian, se abate de la ruta stabilită prin planul de zbor anunțat, întrerupe funcționarea dispozitivelor/ echipamentelor de identificare a poziției aeronavei în zbor, execută un zbor pentru activități de fotografiere, filmare sau cartografiere, fără autorizare de survol, pilotul/ echipajul sau operatorul la distanță al aeronavei fără pilot, după caz, nu respectă dispozițiile unităților de trafic aerian, a fost deturnată, execută zborul într-o zonă interzisă etc.

După cum stabilește viitoarea lege, împotriva aeronavelor cu pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național pot fi luate următoarele măsuri:

• stabilirea poziției aeronavei, a legăturii radio și a identității acesteia;
• transmiterea de la sol a informațiilor și dispozițiilor către pilotul/ echipajul aeronavei, în vederea utilizării autorizate a spațiului aerian național;
• interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spațiul aerian național;
• executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare;
• executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare;
• executarea focului de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafață.

Al doilea proiect de lege adoptat recent de către senatori reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare, atunci când nu este instituită starea de urgență ori starea de asediu sau nu este declarată starea de mobilizare ori starea de război.

“Desfășurarea misiunilor și operațiilor militare (...) se realizează în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/ sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor”, după cum apare în document.

Inițierea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României este aprobată de către președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român.

Președintele României informează Parlamentul în termen de cinci zile cu privire la decizia luată, iar dacă Parlamentul este în vacanță, la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.

În legătură cu cele două proiecte a apărut deja, după cum atenționează Ministerul Apărării Naționale (MApN), “o campanie coordonată de dezinformări și informații false, distribuite masiv de o serie de utilizatori din România pe diferite platforme digitale”.

“Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept… acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate  de a-și îndeplini misiunile constituționale”, potrivit MApN.

Atenție! Pentru a se putea aplica, fiecare dintre cele două proiecte trebuie să fie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.