ONJN nu a monitorizat niciodată jocurile de noroc online din România, arată un raport al Curții de Conturi. Diferențe de ordinul zecilor de milioane de lei datorate bugetului de stat

Curtea de Conturi a descoperit că, de la înființarea ONJN și până în prezent, Oficiul nu a monitorizat efectiv activitățile organizatorilor de jocuri de noroc la distanță, nici prin analiza datelor stocate de aceștia, nici prin verificarea rapoartelor lunare depuse în vederea stabilirii taxei de autorizare datorate statului. Raportul de audit relevă faptul că, în lipsa oricărei verificări, au fost permise discrepanțe considerabile între sumele declarate și sumele de fapt datorate la buget, rezultând diferențe de ordinul zecilor de milioane de lei.

Datele comunicate arată că, numai pentru anii 2022 și 2023, există diferențe de taxă de autorizare nedeclarate și neachitate totalizând aproximativ 78,86 milioane lei (peste 66 milioane lei aferente anului 2022 și aproximativ 12,6 milioane lei aferente anului 2023), la care se adaugă accesorii (dobânzi, penalități de nedeclarare) de peste 37 milioane lei. În plus, Curtea de Conturi atrage atenția asupra unui risc substanțial de subdeclarare și mai mare în cazul în care operatorii de jocuri de noroc online ar fi raportat un nivel al câștigurilor acordate jucătorilor (RTP – Return to Player) mai ridicat decât cel real. Pentru anii 2022-2023, sumele suplimentare necolectate de stat s-ar putea ridica la miliarde de lei, conform estimărilor prezentate în raport.

Problema accesului la date și a lipsei de control efectiv

Unul dintre aspectele centrale ale raportului se referă la obligația legală a operatorilor de a furniza ONJN acces neîntrerupt, securizat, la serverele locale „în oglindă” (mirror server) și de siguranță, astfel încât Oficiul să poată verifica în timp real datele privind participarea la joc și veniturile rezultate. Deși această cerință există în legislație, Curtea de Conturi a constatat că ONJN nu a impus efectiv îndeplinirea ei de către organizatorii de jocuri la distanță, fapt care a condus la imposibilitatea unei monitorizări clare a taxelor.

În plus, între 2014 și 2023, Oficiul nu a derulat controale propriu-zise la organizatorii de jocuri online, nici în privința declarării și plății taxelor, nici în ceea ce privește garanțiile cerute de lege pentru acoperirea potențialelor datorii la buget.

Riscuri și implicații fiscale

Potrivit legislației, taxa de autorizare pentru jocurile de noroc online se calculează ca procent din venitul brut al operatorului (GGR – Gross Gaming Revenue), valoare ce depinde de nivelul RTP. Dacă RTP-ul real – adică procentul din încasări returnat către jucători – este mai redus decât cel raportat, atunci veniturile operatorului (și, implicit, taxa datorată) ar fi mai mari. Curtea de Conturi estimează că neplata integrală a taxei de autorizare se poate ridica la sume substanțiale, de până la 1,8 miliarde lei pentru anul 2023 și 1,2 miliarde lei pentru anul 2022, în ipoteza în care RTP-ul real declarat ar fi fost semnificativ diferit față de cel efectiv practicat.

Raportul menționează și alte nereguli, cum ar fi lipsa unui plan de control anual aprobat pentru anul 2023 sau faptul că Serviciul Promovare Joc Responsabil din cadrul ONJN nu derulează efectiv programe de prevenire a dependenței de jocuri de noroc, ci se limitează la încasarea unor venituri proprii fără a-și îndeplini misiunea stabilită de lege.

Concluziile Curții de Conturi sunt „contrare” (termen folosit atunci când abaterile sunt atât semnificative, cât și generalizate), iar instituția are în vedere sesizarea organelor de urmărire penală pentru posibile fapte care au dus la prejudicierea bugetului de stat. Totodată, Oficiului i s-a recomandat să ia măsuri urgente de remediere, printre care:

• actualizarea procedurilor de autorizare;
• asigurarea accesului securizat la serverele operatorilor, în conformitate cu legea;
• organizarea de inspecții și controale tematice, pentru perioada neprescrisă, la operatorii de jocuri de noroc online;
• revizuirea procedurilor de supraveghere și control, astfel încât situațiile de subdeclarare să fie identificate și corectate înainte să producă efecte negative majore.

În concluzie, din analiza Curții de Conturi reiese că sectorul jocurilor de noroc online din România a funcționat, în mare parte, fără o supraveghere adecvată, fapt ce a condus la posibile prejudicii semnificative pentru bugetul de stat. Este de așteptat ca, în perioada următoare, ONJN să implementeze rapid recomandările formulate în raport, pentru a corecta deficiențele și pentru a se asigura că obligațiile fiscale din domeniu sunt calculate, declarate și plătite în mod corect.