Pe 25 februarie 2025, CJUE a pronunțat o hotărâre importantă în cazul C‑233/23, referitor la abuzul de poziție dominantă pe piețele digitale, în contextul unei dispute între Google și autoritatea italiană pentru concurență (AGCM). Litigiul a fost inițiat de Enel X Italia, care a dezvoltat aplicația JuicePass pentru gestionarea încărcării vehiculelor electrice. Enel X a solicitat Google să asigure interoperabilitatea aplicației sale cu Android Auto, platforma digitală dezvoltată de Google. Refuzul Google de a permite accesul la Android Auto a dus la o investigație din partea AGCM, care a sancționat Google pentru abuz de poziție dominantă.
Curtea a fost întrebată de o instanță italiană dacă refuzul Google de a permite interoperabilitatea aplicației JuicePass constituie un abuz de poziție dominantă conform articolului 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În decizia sa de marți, Curtea a subliniat că un astfel de refuz poate fi considerat abuziv chiar dacă platforma nu este indispensabilă pentru funcționarea aplicației, dar poate face aplicația mai atractivă pentru consumatori.
Curtea a stabilit că, pentru a evalua comportamentul abuziv, trebuie să se țină cont de efectele pe care refuzul le poate avea asupra concurenței. Chiar dacă Enel X și alți concurenți au reușit să își mențină activitatea pe piață, acest lucru nu exclude posibilitatea ca refuzul Google să producă efecte anticoncurențiale.
Un alt aspect important abordat de Curte a fost dacă Google poate justifica refuzul său prin inexistența unui model tehnic necesar pentru a permite interoperabilitatea. Curtea a concluzionat că, deși lipsa unui model poate fi o justificare, aceasta nu este valabilă în toate circumstanțele. Dacă refuzul nu afectează integritatea sau siguranța platformei, Google ar putea fi obligată să dezvolte un model care să permită interoperabilitatea.
În final, Curtea a stabilit că autoritățile de concurență nu trebuie să definească cu precizie piața în aval pentru a evalua efectele anticoncurențiale ale refuzului, ci este suficient să identifice o piață potențială pe care refuzul poate avea efecte negative.
Această hotărâre subliniază responsabilitatea întreprinderilor dominante de a nu folosi puterea lor de piață pentru a restrânge concurența și de a permite accesul altor dezvoltatori la platformele lor, în special în contextul rapid al piețelor digitale. Decizia Curții va avea un impact semnificativ asupra modului în care companiile de tehnologie își gestionează relațiile cu competitorii și asupra reglementărilor viitoare în domeniul concurenței.
Comentarii articol (0)