- Proiectul de lege vizează îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile publice pentru a genera profitabilitate sustenabilă, transparență și responsabilitate managerială.
- Se prevede reorganizarea sau lichidarea companiilor neprofitabile până în 2027, cu separarea clară între activitățile economice și cele de serviciu public.
- Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va monitoriza implementarea politicii și va administra un "Tablou de bord" cu indicatori de performanță financiară și non-financiară accesibili publicului.
- Întreprinderile publice vor fi obligate să publice rapoarte financiare, informații despre durabilitate, remunerații și costurile serviciilor publice pentru transparență totală.
Proiectul de lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată, discutat recent la nivelul Guvernului, își propune să redefinească în mod strategic modul în care statul și unitățile administrativ-teritoriale își exercită rolul de acționari în cadrul întreprinderilor publice. Conform expunerii de motive și anexei proiectului (atașate acestui articol, mai jos), obiectivul principal al acestui act normativ este consolidarea și îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile publice, într-o manieră care să genereze profitabilitate sustenabilă, transparență și responsabilitate managerială.
Întreprinderile publice joacă un rol semnificativ în economia națională, atât din perspectiva furnizării serviciilor publice esențiale, cât și prin impactul direct asupra bugetului de stat, dar o analiză a ultimilor ani arată că multe dintre acestea au înregistrat probleme de performanță, acumulând datorii semnificative și având performanțe financiare sub așteptări, pandemia și conflictul din Ucraina punând presiune suplimentară asupra performanței financiare a multora dintre aceste întreprinderi.
Printre motivele menținerii participațiilor statului în aceste companii se numără nevoia de a asigura controlul asupra resurselor naturale (precum energia sau resursele minerale), gestionarea infrastructurilor naționale (precum cea energetică, de transport și altele asemenea) și îndeplinirea unor obligații de serviciu public. Aceste rațiuni depășesc simplul scop economic al unui acționar privat, având în vedere interesul strategic național și socio-economic pe termen lung.
Concret, proiectul de lege, care se îndreaptă acum spre analiză și dezbateri la Parlament, definește, prin anexa acestuia, o „Politică publică de proprietate privată” care stabilește clar obiectivele și așteptările statului și unităților administrativ-teritoriale în calitate de acționari, obiective ce includ:
-
crearea unei structuri organizaționale competitive în cadrul întreprinderilor publice, bazată pe principii economice și de eficiență, inclusiv reorganizarea și separarea clară între activitățile economice și cele de serviciu public;
-
asigurarea unei creșteri economice durabile, prin integrarea considerentelor sociale și de mediu în procesele decizionale, maximizarea rentabilității în condiții de durabilitate și recuperarea corectă a costurilor de investiții și operare;
-
consolidarea mecanismelor privind transparența și responsabilitatea în gestiunea acestor companii, inclusiv prin raportarea detaliată și transparentă către public și acționari.
De asemenea, proiectul prevede explicit măsuri pentru creșterea performanței întreprinderilor publice, printre care reorganizarea sau, dacă este cazul, lichidarea companiilor neprofitabile, inactive sau care nu justifică menținerea lor din punct de vedere economic și social, undeva până în anul 2027.
O altă componentă importantă a acestui proiect este îmbunătățirea guvernanței corporative, prin standarde care se aliniază cu principiile dezvoltate de OCDE și directivele Comisiei Europene, și implementarea unor practici de management transparent, responsabil și orientat spre performanță. Politica propusă include de asemenea măsuri specifice privind integritatea și etica în afaceri, managementul riscului și controlul intern, urmărind să sporească încrederea investitorilor și a publicului larg.
Proiectul identifică AMEPIP ca instituție-cheie responsabilă de elaborarea și monitorizarea implementării acestei politici, cu rol decisiv în evaluarea performanțelor companiilor și asigurarea transparenței.
„Obiectivul general al Guvernului este eficientizarea activității celor 145 de întreprinderi publice centrale și a întreprinderilor publice aflate sub autoritatea autorităților locale. Mai exact – îmbunătățirea guvernanței corporative a acestora, cu efect de multiplicare la nivelul întregii economii naționale, având în vedere rolul pe care ele îl au de furnizori de produse și servicii ori utilități publice fundamentale pentru funcționarea și siguranța societății în general”, a transmis AMEPIP săptămâna trecută.
Mecanisme și instrumente clare pentru informarea publicului larg
Fiecare întreprindere publică, prin președintele consiliului de administrație sau de supraveghere, va fi obligată să publice pe propria pagină web o serie de informații esențiale care includ: rapoarte anuale privind activitatea economică și financiară, rapoarte privind durabilitatea (adică privind impactul asupra mediului și societății), detalii privind remunerația administratorilor și directorilor, documente și informații privind obiectivele politicii publice asumate de întreprinderea respectivă, dar și costurile implicate în realizarea obligațiilor de serviciu public și sursele de finanțare a acestora.
Aceste informații ar trebui să permită cetățenilor, investitorilor și tuturor părților interesate să evalueze în mod clar performanța fiecărei companii.
Mai departe, tot în contextul dezideratului de transparență, proiectul arată că AMEPIP va administra un sistem informatic centralizat denumit „Tablou de bord”, unde vor fi colectați indicatori de performanță financiară și non-financiară de la toate întreprinderile publice. Acești indicatori vor fi actualizați constant și făcuți publici pe site-ul AMEPIP, oferind o imagine clară asupra performanței acestor entități.
Atenție! Proiectul de lege trebuie discutat și supus la vot în Parlament. Dacă este adoptat (în forma aceasta sau cu eventuale amendamente), proiectul mai trebuie promulgat prin decret de președintele statului, legea urmând să intre în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)