Despre cum să ne pregătim pentru a fructifica oportunitățile unei eventuale crize

Cine are răbdare să nu mănânce bezeaua imediat, departe ajunge

• Deși crizele reprezintă cele mai bune oportunități de cumpărare, experiențele anterioare au demonstrat că majoritatea investitorilor sunt inactivi în astfel de momente, fie din lipsă de lichidități, fie din cauza sentimentului negativ generalizat din piață.
• Celebrul experiment Stanford Marshmallow, realizat în anii ’60 în cadrul universității cu același nume, vizează copii cu vârste cuprinse între patru și șase ani, însă rezultatele sale sunt la fel de relevante și pentru investitorii adulți. E despre amânarea recompensei.
• Un investitor rațional reduce cât de mult posibil datoriile, limitează cheltuielile și economisește mai mult. Iar când furtuna lovește din plin, are pregătite resursele necesare pentru a cumpăra „bărcile” bune pe care valurile le trag temporar în jos.

Săptămâna trecută, când bursa americană intra serios la apă, internetul era inundat de meme-uri și comentarii care lăudau inspirația venerabilului Warren Buffett de a reduce din timp valoarea portofoliului de acțiuni listate al Berkshire Hathaway, crescând implicit rezervele de numerar la niveluri record. Iată cum sună unul dintre comentariile selectate de Business Insider: „Warren Buffett chiar a vândut Apple pe maxime și a acumulat 300 de miliarde de dolari în titluri de stat, înainte de cea mai mare scădere din ultimii ani, la 94 de ani – GOAT (adică Greatest of All Time)”.

Pentru acuratețe, în primele nouă luni ale anului trecut, Berkshire și-a redus cu două treimi participația în Apple – cândva acțiunea „de suflet” a lui Buffett –, însă producătorul iPhone a atins cel mai recent maxim istoric la finalul lui decembrie. Și, da, rezervele de cash ale conglomeratului american se ridicau în decembrie 2024 la peste 330 de miliarde de dolari – aproape dublu față de anul anterior. Se pare că principiul binecunoscut „cash is king” a fost pus în aplicare chiar de regele neîncoronat al investițiilor la bursă.

Nu știm cu exactitate ce l-a determinat pe Buffett să vândă, însă mișcările maestrului pot servi, ca de atâtea ori în trecut, drept sursă de inspirație. Cu alte cuvinte, reducerea expunerii pe acțiuni și creșterea ponderii instrumentelor cu venit fix (în special titluri de stat) reprezintă o strategie eficientă – după cum vom vedea, nu și singura – de pregătire pentru oportunitățile care se pot ivi în eventualitatea unei crize sau a unei scăderi mai ample a piețelor. O potențială continuare a scăderii bursei americane, contracția economiei sau chiar intrarea în recesiune sunt astăzi ipoteze de lucru luate în calcul de către unii analiști. 

În teorie, știm ce avem de făcut. În practică, nu mai avem bani.

În urmă cu opt decenii, Winston Churchill – un izvor nesecat de vorbe de duh – ne învăța că niciodată nu e bine să lăsăm o criză să se irosească. În teorie, e ușor de înțeles de ce perioadele în care prețurile activelor scad oferă cele mai bune oportunități de investiții. În practică însă lucrurile sunt ceva mai complicate.

Experiența crizelor anterioare a demonstrat că investitorii nu mai cumpără, fie din lipsă de lichidități, fie din cauza sentimentului negativ generalizat din piață. Iar motivele pentru care rămân fără bani sunt multiple: sunt 100% investiți în acțiuni sau active nelichide, precum imobiliarele; le scad veniturile; își pierd joburile sau sunt panicați de acest scenariu.

Pregătirea presupune, înainte de toate, o ajustare a bugetului familiei și, de ce nu, regândirea regulii de aur 50-20-30 (nevoi, economii și plăceri), prioritizând cea de-a doua categorie, atunci când apar primii muguri ai crizei.

Să nu uităm că o componentă importantă a cheltuielilor curente sunt creditele. Cu toate că, potrivit statisticilor europene, România are cel mai redus grad de îndatorare al populației exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), suntem îndreptățiți să presupunem că, în marile orașe, acest nivel e mai ridicat. Ca un argument în acest sens, regiunea București-Ilfov concentrează aproximativ 40% din creditele ipotecare acordate la nivel național.

Reducerea datoriilor bancare implică, în linii mari, două abordări. Prima ar fi să achităm, rând pe rând, creditele pornind de la cel mai mic – din perspectivă psihologică, e o cale mai ușoară – , în vreme ce a doua implică „stingerea” împrumutului cu cea mai mare dobândă (procentuală, nu în termeni absoluți). De altfel, aceste abordări converg, pentru că împrumuturile mici ca valoare și cu scadențe scurte, cum ar fi cele de nevoi personale, au și cel mai mare cost asociat.

Buffett a povestit la un moment dat despre o persoană care i-a cerut sfatul despre cum să investească o sumă mare de bani primită pe neașteptate. Prima întrebare a miliardarului a fost dacă avea datorii pe cardul de credit. Când a aflat că da – ba chiar cu o dobândă uriașă de 18% – i-a recomandat să ramburseze împrumutul înainte de a investi pe piața de capital. „Nu știu cum să obțin un randament de 18%. Iar, dacă aș avea datorii la o asemenea dobândă, primul lucru pe care l-aș face ar fi să le plătesc”, a răspuns el.

În cazul în care reușim totuși să ne reducem datoriile și cheltuielile curente, renunțarea la o parte din cheltuielile facultative s-ar putea dovedi un demers și mai neplăcut. Toate ca toate, dar o singură viață avem și trebuie să o trăim din plin!

GOOD TO KNOW: Să evocăm însă concluziile testului Stanford Marshmallow, celebrul experiment realizat în anii ’60 de Walter Mischel, psiholog la Universitatea Stanford. Cu precizarea că, deși testul vizează copii cu vârste cuprinse între patru și șase ani, rezultatele sunt la fel de relevante și pentru investitorii adulți.

Foarte pe scurt, experimentul s-a desfășurat în felul următor. Copiii au fost aduși într-o cameră și așezați la o masă. Fiecare dintre ei a primit o bezea, având două opțiuni: să o mănânce imediat sau să aștepte 15 minute pentru a primi încă una drept recompensă. Apoi, lăsați singuri în cameră, au fost filmați pentru observarea modului în care rezistă la tentație. Cercetătorii au urmărit parcusul academic și profesional al subiecților pe termen lung și au constatat că aceia dintre ei care s-au abținut să mănânce bezeaua au avut rezultate mai bune pe toate planurile și viceversa.

Morala: Investitorii aflați la început de drum, care renunță pe moment la bezea (a se citi o vacanță, o mașină sau ieșiri în oraș mai costisitoare) vor obține mai târziu, odată cu creșterea experienței, un număr multiplicat de bezele...  

Partea frumoasă a bursei e că oportunitățile apar mereu.

Pregătirea pentru oportunitățile de criză mai presupune și o bună administrare a lichidităților economisite. Tot experiența ne învață că e preferabil ca o parte dintre ele să fie investite în titluri de stat cu scadențe apropiate în timp, sacrificând randamentul. De anul acesta, frecvența lunară a emisiunilor Fidelis e de mare ajutor în aplicarea acestei strategii.

Când vine vorba despre investiții în companii – și ne referim la scenariul în care zilele prosperității sunt numărate –, ne vom concentra pe „vacile de muls”, adică pe acțiunile acelor emitenți ajunși la maturitate, care, de regulă, sunt plătitori de dividende, care ne pot genera un cash flow extrem de util atunci când piața scade semnificativ. În plus, aceste acțiuni asigură o stabilitate mai mare portofoliului în perioadele de turbulență, contribuind și la confortul nostru psihic. Mai mult sau mai puțin contraintuitiv, când vine furtuna, ponderea plasamentelor în acțiunile al căror preț a fost afectat, conjunctural, sever, dar cu o situație financiară bună și cu un potențial de revenire (deci de câștig) pe măsură, va crește.

Pe de altă parte, frumusețea bursei constă și în aceea că oportunități apar tot timpul. Acum, spre exemplu, observăm o decorelare între piața americană și bursele europene, în sensul că prima se cam clatină, iar cele din urmă au ajuns, după principiul biblic, cele dintâi. (Vom reveni pe larg asupra acestei teme în newsletter-ul de săptămâna viitoare.) Iată un argument în plus că principiul diversificării pe mai multe piețe, ideal prin fondurile tranzacționabile (ETF-uri) care au drept activ suport un indice reprezentativ, e sacru.

Investițiile în ETF-uri, instrumente ușor de înțeles și lichide, au atins noi culmi anul trecut. Fondurile tranzacționabile listate în America au atras influxuri totale de 1,12 trilioane de dolari, aproape dublu față de 2022 și 2023, arată cifrele ETF.com. Acest univers vast le oferă investitorilor acces la piețe mature sau emergente, titluri de stat, companii plătitoare de dividende, industrii specifice sau anumite „teme” investiționale, precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică.

Păstrând proporțiile, remarcăm și îmbogățirea ecosistemului de ETF-uri de pe bursa noastră, odată cu lansarea de săptămâna aceasta a fondului care urmărește indicele principal al pieței de capital din Slovenia. Acesta vine în completarea ofertei deja existente de ETF-uri sectoriale sau care reflectă dinamica indicilor principali ai Bursei de Valori București.

Ca un corolar al celor de mai sus, singura modalitate de a nu lăsa o criză să se irosească, e să pregătim un buffer de lichiditate pentru momentul oportun. Iar când criza se instalează cu arme și bagaje, știm bine ce avem de făcut, după cum postulează Benjamin Graham, mentorul lui Buffett și părintele conceptului de value investing: „Investitorul inteligent e un realist care vinde optimiștilor și cumpără de la pesimiști.” Ușor de spus, mai greu de făcut, pentru că, după cum afirma Peter Lynch, respectabilul manager al Magellan Fund între 1977 și 1990, „toată lumea are capacitatea intelectuală de a câștiga din acțiuni, însă nu toți au și stomac pentru asta”.

Să ai un weekend liniștit!

--
Această sinteză a știrilor bursiere a fost realizată cu ajutorul:

Deschidere de cont ultra-rapidă, funcționalități multiple, care să te ajute în procesul de tranzacționare, cotații real-time, acțiuni fracționare și heatmap pe platforma Investimental Global, comisioane super atractive. Deschide un cont de tranzacționare la Investimental

--