Regulile impozitului pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp), ce sunt incluse în Codul fiscal, au fost modificate oficial de Executiv prin OUG. Autoritățile au introdus câteva clarificări importante, însă au stabilit și două cote diferite de impozit. În plus, persoanele juridice sunt încurajate, printr-o bonificație, să achite impozitul mai devreme.
OUG 21/2025 a fost publicată recent în Monitorul Oficial și este în vigoare deja. Aceasta vine cu unele
modificări privind taxa pe stâlp (art. I, II, IV și XII din actul normativ), ce sunt
aplicabile începând cu
anul fiscal 2025 (respectiv anul fiscal modificat ce începe în 2025), în urma
consultărilor făcute cu mediul de afaceri în perioada februarie - martie 2025. Conform specialiștilor,
existau mai multe probleme de rezolvat.
1. În primul rând, impozitul pe construcțiile speciale este
stabilit în mod diferențiat, cu două cote diferite.
Pe de o parte, se aplică o cotă de
0,5% asupra
valorii nete a construcțiilor
existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior / în ultima zi a anului fiscal modificat anterior. Valoarea netă reprezintă valoarea evidențiată în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor, din care se scade valoarea contabilă cumulată a amortizării acestora.
Pe de altă parte, se aplică o cotă de
0,25% asupra
valorii construcțiilor din contractele/acordurile de administrare/concesiune/folosință, în cazul celor aparținând de domeniul public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, existente la data de 31 decembrie a anului anterior / în ultima zi a anului fiscal modificat anterior (impozitul e datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosință).
În situația în care contractele/acordurile de administrare/concesiune/folosință existente până la data de 4 aprilie 2025
nu prevăd valoarea construcțiilor, proprietarii construcțiilor respective au obligația stabilirii valorii și comunicării acesteia, către contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosință, până la data de 15 mai 2025, respectiv până la data de 15 a lunii a cincea a anului fiscal modificat care începe în anul 2025. Contractele/acordurile de administrare/concesiune/folosință încheiate după 4 aprilie 2025 trebuie să prevadă și valoarea construcțiilor.
Este subliniat că
nu sunt considerate construcții investițiile făcute de contribuabili la construcțiile care sunt utilizate în baza unor contracte/acorduri de administrare/concesiune/folosință sau, după caz, în baza unor contracte de închiriere/locație de gestiune/asociere în participațiune și altele asemenea. Însă asta numai dacă, până la sfârșitul anului fiscal anterior (calendaristic sau modificat) celui pentru care se datorează taxa pe stâlp, aceste investiții nu se concretizează în construcții prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare ale mijloacelor fixe.
Anterior se stabilise că se aplică o cotă unică de 1% pentru taxa pe stâlp, fără a se stabili dacă vorbim de valoarea netă sau brută și fără a se face o diferențiere pentru construcțiile aflate în administrare/concesiune/folosință. Totodată, nu aveam reguli speciale pentru cei care folosesc un an fiscal diferit de cel calendaristic.
2. În al doilea rând, se introduce
o bonificație de 10% pentru achitarea anticipată a impozitului: aceasta se aplică celor care declară și achită taxa pe stâlp până la data de 25 mai, respectiv până la data de 25 a celei de-a cincea luni a anului fiscal modificat. Termenele-standard de plată sunt 30 iunie (respectiv ultima zi a celei de-a șasea luni a anului fiscal modificat) și 31 octombrie (respectiv ultima zi a celei de-a zecea luni a anului fiscal modificat). Contribuabilii care încetează să existe în cursul anului și care au plătit anticipat impozitul recalculează bonificația de 10% în funcție de perioada din an în care au existat.
3. În al treilea rând, este clarificat că vorbim doar de
construcțiile aflate pe teritoriul României. Nu intră sub incidența taxei pe stâlp construcțiile situate în marea teritorială a României. Acest lucru nu era precizat anterior în Codul fiscal.
4. În al patrulea rând, se conturează
reguli unitare pentru contribuabilii înființați sau desființați în timpul anului fiscal. Pe de o parte, cei care se desființează recalculează impozitul în așa fel încât să-l achite doar pentru perioada din an în care au existat. Pe de altă parte, cei care se înființează achită taxa pe stâlp doar pentru perioada de la înființare și până la finele anului (anterior, aceștia datorau impozitul începând cu anul următor înființării). Prin excepție, contribuabilii nou-înființați au obligația de a declara și plăti impozitul până la data de 25 ianuarie a anului următor celui în care s-au înființat, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor celui în care s-au înființat.
5. În al cincilea rând, apar
reguli speciale pentru contribuabilii care folosesc un an fiscal diferit. Calcularea și declararea impozitului se fac până la data de 25 a lunii a cincea a anului fiscal modificat pentru care se datorează impozitul. Iar plata se face în două rate egale - până în ultima zi a celei de-a șasea luni a anului fiscal modificat, respectiv până în ultima zi a celei de-a zecea luni a anului fiscal modificat.
6. În al șaselea rând, este important de precizat că
a fost abrogată prevederea din OUG 156/2024 (actul normativ care a reactivat taxa pe stâlp) ce stabilea că Ministerul Finanțelor trebuia
să emită norme metodologice pentru impozit până la 31 martie 2025. Este neclar, totuși, dacă vor mai exista reguli distincte de aplicare sau nu (și până când ar urma să fie stabilite). Chiar și în lipsa acelei prevederi, normele Codului fiscal includ în prezent reguli pentru taxa pe stâlp, dar care sunt neactualizate.