UPDATE: Taxa pe stâlp: Lista problemelor ce trebuie rezolvate de autorități se lungește

De reținut, pe scurt:

• Determinarea bazei de impozitare pentru taxa pe stâlp este neclară, iar firmele desființate în cursul anului datorează impozitul pentru întregul an.
• Există incertitudini privind aplicarea impozitului pe anumite construcții speciale neprevăzute în catalogul mijloacelor fixe, dar și pe clădirile scutite de impozitul local.
• Alte probleme semnalate au legătură cu caracterul retroactiv al noului impozit, dar și cu anumite domenii specifice: parcuri eoliene, parcuri fotovoltaice, infrastructura de iluminat public.

„Prin prezenta vă supunem atenției o serie de propuneri de modificare și completare a unor prevederi din Codul fiscal și din normele de aplicare a Codului fiscal, ca urmare a analizei unor probleme de înțelegere și aplicare, primite de CCF de la consultanții fiscali, cu privire la noile reglementări în materie de impozit pe construcții, ce au fost introduse prin OUG 156/2024”, scrie în adresa CCF către MF, care conține și propuneri pentru modificarea regulilor taxei pe stâlp.

Iată, mai exact, ce probleme are cadrul legal actual, potrivit CCF:

1. Determinarea bazei de impozitare e neclară. Această observație vine în contextul în care ar putea fi luate în considerare mai multe variante de lucru posibile, în ceea ce privește valoarea construcțiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie, astfel: valoarea de achiziție, valoarea rămasă neamortizată, valoarea de piață, valoarea reevaluată. Totodată, în legătură cu claritatea legii și aplicarea sa unitară, CCF apreciază că se poate pune și problema indicării exacte a sursei de informații ce se va folosi pentru stabilirea valorii bazei de impozitare.

2. Firmele desființate în cursul anului datorează impozitul pentru tot anul. În înțelegerea fiscaliștilor, pentru contribuabilii care încetează să existe în cursul anului, impozitul pe construcțiile speciale este datorat și calculat pentru întregul an fiscal, indiferent pentru ce perioadă din an a existat persoana juridică. Prin urmare, nu este echitabil ca unui contribuabil care a existat, de exemplu, doar în primele trei luni 2025 să i se ceară taxa pe stâlp pentru tot anul 2025. Ba mai mult, acest lucru este în contradicție cu regula aplicabilă celor care se înființează în cursul anului - aceștia datorează impozitul abia începând cu anul fiscal următor.

3. Există construcții speciale pentru care este neclar dacă se aplică sau nu impozitul. Construcțiile avute în vedere de taxa pe stâlp sunt cele din grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, însă se menționează că impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local pe clădiri. Totuși, în patrimoniul contribuabililor se pot afla, la 31 decembrie, și construcții sau valori aferente unor construcții neprevăzute în acel catalog - amenajările la spații închiriate sau avansurile plătite pentru imobilizările corporale. Astfel, este neclar dacă impozitul se aplică sau nu și asupra acestor elemente patrimoniale de natura construcțiilor.

4. Este neclar ce se întâmplă cu clădirile scutite de impozitul local. Impozitul pe construcțiile speciale se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, însă din aceasta se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozitul local pe clădiri. Astfel, există și clădiri pentru care nu se datorează impozitul local. Așa că este neclar dacă taxa pe stâlp se aplică sau nu în aceste cazuri.

Dincolo de chestiunile prezentate de CCF, specialiștii de la BDO România au venit și cu alte aspecte problematice legate de taxa pe stâlp. Acestea au fost semnalate recent, pe LinkedIn, de către Dan Bărăscu, Tax Partner:

• chestiunea spinoasă a caracterului retroactiv: „Principiul neretroactivității legii presupune că orice impozit/taxă nu poate afecta perioadele fiscale trecute. În acest caz, impunerea se aplică la valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. În acest sens, nu se oferă posibilitatea contribuabililor de a putea decide casarea anumitor active sau chiar vânzarea lor pentru reducerea sarcinii fiscale aferente anului 2025”;
  
  
• sunt necesare clarificări pentru contribuabilii care folosesc un an fiscal modificat: „De exemplu, în forma actuală a legislației, un contribuabil la care anul 2025 începe în martie 2025 ar trebui să țină cont de baza impozabilă de la 31 decembrie 2024 (anul calendaristic anterior anului 2025), nu de la 28 februarie 2025 (când se sfârșește anul fiscal modificat 2024). Sunt necesare clarificări, întrucât, în anumite cazuri, un contribuabil cu anul fiscal modificat s-ar putea afla chiar în situația în care să plătească cele două tranșe în ani fiscali distincți”;
  
  
• semne de întrebare cu privire la amenajări: „Rămâne inexplicabilă păstrarea în baza de impozitare a amenajărilor, deoarece este incompatibilă cu definiția construcțiilor - amenajările nu se înregistrează în vederea amortizării pe baza Catalogului, ci în funcție de contractul de închiriere (în cazul clădirilor închiriate) sau în funcție de clădirea în a cărei valoare ar fi capitalizate (în cazul clădirilor în proprietate). (...) Întrucât majoritatea contribuabililor amortizează amenajările de terenuri pe baza regulilor fiscale, sunt necesare prevederi exprese de excludere din baza de impozitare a amenajărilor de terenuri, întrucât, în caz contrar, autoritățile fiscale pot considera că o parte din lucrările care se includ în amenajarea terenurilor se încadrează în grupa 1 din Catalog și, astfel, devin impozabile cu impozitul pe construcții speciale”;
  
  
• investițiile în parcuri eoliene, în parcuri fotovoltaice și în infrastructura de iluminat public sunt alte chestiuni importante pentru care este nevoie de clarificări, altfel în practică se va ajunge la numeroase controverse fiscale.

Context: Impozitul pe construcțiile speciale, care s-a aplicat cel mai recent în anul 2016, a fost „reactivat” de Guvern prin OUG 156/2024. Totuși, pentru a fi operaționalizat efectiv, impozitul datorat de persoanele juridice are nevoie și de norme metodologice de la MF. Momentan, au apărut noutăți oficiale doar în privința formularelor necesare persoanelor juridice care datorează taxa pe stâlp (formularul 100, respectiv formularele 700, 010 și 013).