Evaluarea vizuală a riscului seismic în România urbană: Cum tratează această problemă cinci mari orașe

avocatnet.ro a solicitat unui număr de cinci primării, reprezentative pentru cele cinci regiuni principale ale României, să ofere informații cu privire la stadiul procesului de evaluare tehnică a imobilelor aflate în orașele pe care le administrează. Solicitarea noastră a fost făcută ca urmare a faptului că această evaluare trebuie să respecte un calendar anume, despre care puteți afla mai multe detalii în acest articol.

Implementarea Legii 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor reprezintă un proces abordat în mod diferit de primăriile din România, după cum reiese din analiza răspunsurilor oferite de Cluj-Napoca, Constanța, București, Timișoara și Craiova. 

Pentru Capitală, Primăria Municipiului București (PMB) a derulat un proiect pilot de evaluare vizuală rapidă în zonele protejate ZP-4a și ZP-4b, finalizând 46 de fișe de evaluare rapidă (FEVR). Ulterior, restul imobilelor au fost excluse conform criteriilor Legii 212/2022. Pentru cine este interesat, hărțile zonelor protejate din București pot fi consultate aici.

PMB a inițiat o procedură de achiziție pentru evaluarea vizuală rapidă a 20.000 de clădiri vulnerabile, proces care este coordonat instituțional și dispune de resurse financiare și administrative alocate.

Dificultățile majore menționate de PMB includ amploarea și complexitatea evaluării, termenul limită, lipsa unei hotărâri a Consiliului General privind atribuțiile primăriilor de sector și bugetul limitat. În ceea ce privește clădirile incluse în programele de consolidare, în cadrul Programului Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS) au fost aprobate 72 de imobile, iar Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) consolidează în prezent 153 de imobile cu risc seismic ridicat, cu finanțare din Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR) și PNCCRS.

Primăria a precizat că prioritizarea în PNCCRS se face conform legii, necesitând expertiza tehnică, auditul energetic și acordul majorității proprietarilor. Pentru finanțarea prin PNRR, prioritizarea a fost stabilită în funcție de ordinea cronologică a depunerii cererilor complete.

Municipiul Cluj-Napoca s-a dovedit a fi aparte față de restul orașelor. În cazul său, primăria ne-a informat că localitatea nu îndeplinește criteriul de accelerație seismică minimă de 0,20g impus de Normele metodologice de aplicare a Legii 212/2022, valoarea pentru Cluj-Napoca fiind de 0,10g. Prin urmare, primăria consideră că nu se încadrează ca posibil beneficiar al finanțărilor pentru consolidare seismică și nu a demarat procesul de vizualizare rapidă asupra imobilelor din administrare sau proprietate conform legii.

În contrast, Constanța a realizat deja evaluarea vizuală rapidă pentru 40 de corpuri de clădire cu destinația de unități de învățământ, spitale și dispensare construite înainte de 1978. Mai mult, se arată în răspunsul primăriei, au fost prevăzute fonduri în bugetul local pentru extinderea evaluării vizuale rapide și la clădirile multietajate de locuințe. Constanța a inclus mai multe unități de învățământ și două clădiri rezidențiale în subprogramele de consolidare, pe baza rezultatelor expertizelor tehnice care au indicat un risc seismic ridicat.

Timișoara a comunicat că a început evaluarea vizuală rapidă la instituțiile de învățământ din municipiu, precizând faptul că, în ultimii ani, au fost identificate 24 de clădiri cu risc seismic, identificări făcute cu ocazia efectuării unor lucrări de construcție sau consolidare.

De asemenea, instituția a mai comunicat că ”La toate celelalte clădiri vizualizate au fost constatate deficiențe/degradări la nivelul diverselor părți componente ale construcției cum ar fi fațade, învelitoare, spații interioare, instalații etc., dar la niciuna dintre ele nu s-au remarcat degradări atât de mari încât să pună în pericol structura de rezistență”.

Craiova efectuează inspecții vizuale ale clădirilor aflate în exploatare cu resursele proprii ale Direcției Patrimoniu. După actualizarea cadrului legal în 2022, au fost formalizate fișe pentru stabilirea susceptibilității de degradare seismică și calculul indicatorilor specifici, utilizând aplicația informatică a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

Dificultățile întâmpinate de capitala Băniei includ necesitatea corelării informațiilor și actualizarea datelor în aplicația MDLPA, precum și identificarea beneficiarilor pe baza datelor cadastrale incomplete. Craiova a inclus un număr semnificativ de clădiri de utilitate publică și locuințe în categoria de risc seismic ridicat. Criteriile de prioritizare în acest oraș includ gradul de risc seismic, ordinea priorităților stabilită prin evaluarea vizuală rapidă și disponibilitatea fondurilor, ținând cont și de numărul de persoane din clădirile de locuințe cu risc ridicat.

În concluzie, abordările evaluării riscului seismic diferă destul de mult între cele cinci primării analizate. Cluj-Napoca se află într-o situație particulară, considerând că nu se încadrează în criteriile inițiale ale legii. Constanța, București, Timișoara și Craiova, pe de altă parte, au demarat procesul de evaluare vizuală rapidă, adaptându-se la resursele și specificul local.

Bucureștiul pare a se confrunta cu cele mai mari provocări logistice și administrative, în timp ce Craiova pare să nu întâmpine dificultăți în derularea acestui proces. Criteriile de prioritizare pentru consolidarea clădirilor includ în general gradul de risc seismic și disponibilitatea fondurilor, cu mențiuni specifice pentru Constanța (unde primează rezultatele expertizelor tehnice), Bucureștiul (cadrul legal și ordinea depunerii cererilor PNRR) și Craiova (numărul de persoane din clădirile de locuințe).