Conducta sponsorizarilor de la stat spre privat a fost taiata

 O lege care a intrat in vigoare la inceputul acestei luni si prin care a fost modificata Legea sponsorizarii taie accesul firmelor private la mierea reprezentata de sponsorizarile firmelor cu capital de stat. Numai anul trecut aproximativ 150 de milioane de euro au circulat pe acest traseu.
 Aprobata cu o majoritate confortabila, atat in Camera Deputatilor, cat si in Senat, Legea 394/2006 modifica un singur articol din Legea sponsorizarilor. Este vorba despre articolul 3, care in noua forma stipuleaza ca institutiile si autoritatile publice, societatile comerciale cu capital majoritar de stat si regiile autonome nu pot efectua activitati de sponsorizare având ca beneficiari firme private sau persoane fizice care desfasoara activitati economice.
 "Eu am plecat de la ideea ca banii obtinuti ca profit de firmele de stat si regiile autonome trebuie folositi pentru protectia sociala, si nu pentru finantarea unor cluburi de fotbal, de exemplu. Daca vor mai multi bani la cluburile de fotbal, actionarii n-au decat sa finanteze mai consistent echipele din fondurile firmelor private pe care le detin", spune initiatorul legii, senatorul Marius Marinescu.
 
 Urmeaza si alte modificari
 In timpul dezbaterilor, un punct de vedere apropiat a avut si deputatul Petru Calian, care a fost de parere ca Legea sponsorizarii mai are nevoie si de alte modificari: "Vreau sa-l felicit pe domnul senator Marinescu pentru ca a mai închis un robinet. Acel robinet era deschis pâna acum, dar prin acea «conducta» curgeau bani dinspre stat, în special, înspre zone de interese, iar destinatia lor se pierdea treptat, astfel încât mare parte din aceste sume ajungeau în buzunarele unor spagari. Pe ansamblu, Legea sponsorizarii, în opinia mea, trebuie modificata foarte mult, dar sunt pasi însemnati. A mai fost înca un proiect de lege care viza sponsorizarea partidelor politice, este bun si acesta pe care-l avem astazi".
 Senatorul Marius Marinescu a devenit mai cunoscut acum cateva luni, dupa ce a fost implicat intr-o altercatie cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, care a plecat de la un proiect de lege privind privatizarea Loteriei Romane. "Eu am fost singurul parlamentar al Aliantei D.A. care m-am opus privatizarii Loteriei, iar Bogdan Olteanu, impreuna cu alti liberali, voiau neaparat sa o privatizeze si de aici a pornit cearta noastra. Loteria Romana a fost infiintata in 1906, de regele Carol I, care a decis ca banii pe care ii obtine sa fie directionati catre protectia sociala. In plus, din informatiile mele, toate loteriile din spatiul european sunt monopol de stat", a mai afirmat Marius Marinescu.
 Anul trecut, Loteria Romana a avut un profit de 52 de milioane de euro, iar initiatorul legii spune ca o parte din banii virati catre companii private cum ar fi cluburile de fotbal s-ar putea intoarce in buzunarele celor care conduc Loteria.
 Oricum, in timp ce sume foarte mari sunt folosite pentru a sprijini afaceri private, pana acum s-au gasit bani doar pentru constructia a aproximativ 100 de locuinte din cele 2.800 de imobile afectate de inundatiile de anul acesta. In plus, banii ar putea fi folositi pentru a ajuta caminele de batrani, oameni care au nevoie de operatii complicate, gradinitele, scolile sau chiar sportivi care au sanse sa faca performante.
 
 Nu suntem pasionati de filantropie
 In acest moment, legislatia romaneasca nu este motivanta pentru sponsori, adica pentru persoanele sau companiile la care ONG-urile ar putea apela pentru finantare, din cauza sumelor care pot fi deduse. Limitele stabilite prin lege fac ca sponsorizarea sa fie extrem de mica si, din acest motiv, neatragatoare pentru potentialii sponsori.
 Rezultatele unui studiu al comportamentului filantropic al companiilor din Romania, initiat de Asociatia pentru Relatii Comunitare acum trei ani, arata ca doar 5% din companiile care doneaza bani au un buget anual fix si 25% incearca sa-si construiasca un sistem constant de donatii, in vreme ce 70% din companiile care doneaza iau aceasta decizie ad-hoc si pe baza unui impuls de moment.
 Studiul a fost realizat de Metromedia Transilvania, pe un esantion de 800 de respondenti considerati reprezentativi la nivel national. Studiul mai arata ca 29% din companiile din Romania acorda donatii in bani si 24% in natura. Datele existente arata ca numarul firmelor donatoare aflate în orase mici (sub 30.000 de locuitori) este de doua ori mai mare decât în orasele mari - 50% fata de 26%. Cum era însa de asteptat, donatia medie si sumele totale donate cresc proportional cu marimea orasului.
 În mod surprinzator, datele nu indica un numar mai mare de donatori în judetele cu un sector asociativ mai dezvoltat. În Cluj sau Bucuresti, spre exemplu, care au cel mai mare numar de organizatii active, se doneaza mai putin decât media pe tara. In plus, intreprinderile aflate în proprietatea statului fac donatii peste media donatiilor de la firmele private. Din studiu reiese ca întreprinderile de stat desfasoara activitati de donatii cu o frecventa mai mare decât companiile private sau cu capital strain.
 
 Banii se duc la fundatii si asociatii
 Sumele donate nu sunt foarte mari, doar 2% din companiile care au dat vreodata bani oferind peste 35.700 de dolari, in vreme ce majoritatea ofera sume intre 18 dolari si 360 de dolari. Astfel, conform datelor din studiu, 11% ofera mai putin de 18 dolari, 44% - intre 18 si 360 de dolari, 33% - intre 360 si 3.570 dolari, 10% - intre 3.570 si 35.700 de dolari si doar 2% ofera peste 35.700 de dolari.
 In ceea ce priveste procesul de luare a deciziei, datele indica faptul ca exista un procent mic de companii cu un sistem planificat si transparent prin care se face donatia; majoritatea deciziilor cu privire la sumele donate se iau ad-hoc si nu se bazeaza pe criterii clare de selectie. Cel mai mare grup de organizatii beneficiare ale donatiilor este reprezentat de asociatii si fundatii, urmate indeaproape de scoli si gradinite si de biserica (fonduri donate in scopuri non-religioase). Alte probleme, cum ar fi sanatatea, serviciile sociale sau binefacerea ocupa pozitii relativ bune, in vreme ce sprijinul pentru programe ce vizeaza protectia mediului, democratia si drepturile omului este foarte scazut (intre 1 si 2% din companiile donatoare au dat bani pentru astfel de programe).
 Proportia cea mai mare a companiilor donatoare se bazeaza pe motivatii de natura emotionala, cum ar fi dorinta de a-i ajuta pe altii (39%), motive umanitare (17%), ajutorarea copiilor (10%) si a saracilor (8%). Doar 2% din companii mentioneaza publicitatea ca principala motivatie, aceasta fiind singura motivatie rationala. "Daca se face o legatura intre ponderea slaba a donatiilor motivate rational si domeniile care obtin cel mai des sprijinul companiilor, devine evident de ce domenii ca protectia mediului, drepturile omului sau educatia civica, unde donatiile sunt motivate rational, sunt atat de izolate", spune studiul.
 
 Tinta agentiilor de publicitate
 O alta categorie de companii implicate in programele sociale sunt agentiile de publicitate si relatii publice. Pentru agentiile de publicitate, ONG-urile prezinta alt tip de rentabilitate decat clientii corporatisti: nu sunt „pretentioase“ din punctul de vedere al conceptiei unui spot sau a unui print, astfel incat creativii isi pot exprima mult mai liber ideile intr-o campanie sociala decat intr-una comerciala. Rezultatul este ca la festivalurile de publicitate se pot castiga multe premii gratie campaniilor sociale, ceea ce mareste vizibilitatea agentiilor care le-au realizat.
 
 Deduceri din impozite
 Sponsorii beneficiaza de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarilor, dar nu mai mult de:
 - 10% din baza impozabila pentru sponsorizari in domeniile: cultura, arta, invatamant, sanatate, asistenta si servicii sociale, actiuni umanitare, protectia mediului;
 - 8% din baza impozabila pentru sponsorizari in domeniile: educatie, drepturile omului, stiinta-cercetare fundamentala si aplicata, filantropie, intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice, sport - cu exceptia fotbalului;
 - 5% din baza impozabila pentru sponsorizari in domeniile: religios, social si comunitar, reprezentarea intereselor asociatiilor profesionale, fotbal.