2007 aduce recordul de pret pentru o afacere online

 Spre uimirea tuturor, fondatorii unui website infiintat in 2004 au refuzat, pe rand, oferte de 500 si 700 de milioane de dolari. Au decis, in schimb, sa mearga inainte ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. In 2007, se vorbeste deja despre o oferta de preluare cifrata la doua miliarde de dolari. Asadar, asteptarea a meritat, iar afacerea se dovedeste un enorm succes.

Ce e atat de special?
La prima vedere, website-ul poate fi catalogat drept una dintre zecile de retele sociale de succes. Un rationament cu care fondatorii sai nu pot fi de acord. Intr-un interviu acordat recent retelei CNN, Mark Zuckerberg descrie FaceBook.com intr-un singur cuvant: „utilitate“. Mai mult de 60% din utilizatorii website-ului se intorc cel putin o data pe zi, pentru a mentine legatura cu prietenii lor, pentru a scrie mesaje ori pentru a-si edita profilul de utilizator. O buna parte din adolescentii americani recunosc faptul ca ar putea fi dependenti de FaceBook.
Echipa de ingineri din spatele proiectului a lucrat foarte mult in ultima vreme la diferentierea clara a serviciilor FaceBook de serviciile unei retele sociale obisnuite. Nu-si doresc sa fie identificati cu MySpace.com si cu problemele acestuia. Spre deosebire de alte retele sociale, FaceBook are acum un sistem foarte sofisticat de pastrare a confidentialitatii. La acest moment, orice utilizator are un control total asupra persoanelor care pot sa-i vizualizeze informatiile scrise in website.
Este posibil ca utilizatorul sa vada in orice moment cine i-a consultat profilul si ce informatii au fost vizualizate. Spre exemplu, un album de poze poate sa fie vizualizat doar de colegii de la scoala, altul poate sa fie vizualizat doar de colegii de la birou. In ultima vreme, aceasta strategie s-a dovedit extrem de utila. Din ce in ce mai multi utilizatori incep sa acorde incredere totala setarilor de confidentialitate ale website-ului, din moment ce-si scriu adresa reala si numarul de telefon in detaliile privind contul propriu.

Istoria FaceBook
In 2004, Zuckerberg si-a propus sa puna in practica o idee interesanta. Isi dorea sa construiasca un website care sa le permita studentilor de la Harvard sa interactioneze intr-un mod cu totul nou. Orice student care isi deschidea un cont la FaceBook putea sa-si listeze muzica preferata, hobby-urile ori motto-urile dupa care isi calauzeste viata. Cei interesati puteau chiar sa-si listeze cursurile de la facultate, fiind astfel posibil un schimb mult mai simplu al materialelor de curs. In final, contul de utilizator devenea o extensie virtuala a personalitatii membrilor, facand astfel interactiunea mai simpla intre utilizatori cu preferinte comune. Le-a impartasit ideea multor prieteni, dar de cele mai multe ori a fost refuzat pe motiv ca initiativa sa era prea complicata pentru a fi pusa cu adevarat in practica.
In cele din urma, dupa o discutie-maraton cu un alt student, Eduardo L. Saverin, Zuckerberg si-a gasit primul asociat. Saverin a fost si primul investitor al FaceBook, atunci cand a oferit 1.000 de dolari pentru acoperirea cheltuielilor website-ului. Folosind acesti bani, cei doi au reusit sa puna site-ul in functiune si sa-l intretina pentru urmatoarele doua luni. Gazduirea serverelor i-a costat 86 de dolari lunar, asa cum isi amintesc acum intr-un interviu acordat retelei Cnet. In scurta vreme, traficul inregistrat de website i-a obligat sa gaseasca un sistem mai perfor-mant de gazduire, care ii costa peste 400 de dolari lunar. Era clar ca, pentru continuarea activitatii, aveau nevoie de mult mai multi bani. Si, inevitabil, aveau nevoie de asociati noi.

Banii incep sa vina
In luna urmatoare, succesul de care se bucura website-ul i-a determinat pe asociati sa extinda ideea la nivel national. Dupa doar cinci luni de la momentul lansarii, ideea lui Zuckerberg a devenit un fenomen in Internetul din campusurile americane. Numarul asociatilor crescuse intre timp, ajungand la patru. Dustin Moskovitz si Chris Hughes au intrat si ei in cercul antreprenorilor care se ocupau de FaceBook.
In septembrie 2004, FaceBook a primit aproape 500.000 de dolari de la Peter Thiel, co-fondatorul PayPal.com. In mai 2005, fondul de investitii Accel Partners le-a oferit o suma uluitoare pentru proiectul lor: 12,7 milioane de dolari. In aprilie 2006, Peter Thiel, Greylock Partners si Meritech Capital Partners au investit alte 25 de milioane de dolari in compania celor patru asociati.
Era momentul ca FaceBook sa devina cu adevarat celebru. Website-ul a dezvoltat servicii dedicate scolilor gimnaziale din America. Apoi a deschis inregistrarile pentru utilizatori din intreaga lume. In ultimele luni, a dezvoltat o serie de retele secundare, dedicate companiilor si sistemelor de invatamant la distanta.
#PAGEBREAK#
Apar si rezultatele
In prezent, peste 22.000 de companii folosesc FaceBook in rolul de retea sociala interna (ideea de retea interna de companie a fost lansata cu sase luni in urma). In lume, website-ul leaga peste 274 de retele regionale din SUA, 17 in Marea Britanie, 24 in Canada si 217 in alte state ale lumii. Oficial, numarul de membri inregistrati a depasit, in ianuarie 2007, cifra de 16 milioane. Potrivit Alexa.com, FaceBook este al zecelea website ca audienta in SUA, in acest moment.

Ploua cu oferte de cumparare
Primele oferte serioase au venit spre finalul anului 2005. Potrivit analistului Steve Rosenbush, Viacom a oferit atunci 750 de milioane de dolari pentru achizitionarea FaceBook. Preluarea trebuia sa reprezinte reactia Viacom la pasul important pe care il facuse rivalul sau principal, News Corp., prin achizitia retelei sociale MySpace.com pentru 580 de milioane de dolari. La inceputul lui 2006, Zuckerberg a refuzat oferta si a comunicat public faptul ca FaceBook nu e de vanzare.
Pe 22 septembrie 2006, presa din intreaga lume a citat surse bine informate, care dadeau drept sigura preluarea FaceBook de catre un investitor misterios. Mai tarziu, s-a aflat ca Yahoo! oferise 900 de milioane de dolari in schimbul website-ului. In cateva ore, mii de useri ai FaceBook au creat sute de grupuri de protest care isi exprimau dezacordul fata de o eventuala preluare din partea Yahoo!. Nici la acel moment, website-ul nu a fost de vanzare, potrivit afirmatiilor fondatorilor sai.
In octombrie 2006, la o luna dupa confirmarea negocierilor cu Yahoo!, a aparut o alta stire care alimenta nevoia de senzational din presa mondiala. Dupa ce, in urma cu o luna, facuse publica achizitia YouTube.com, Google oferea acum 2,3 miliarde dolari pentru FaceBook, in scopul de a indeparta definitiv Yahoo! de la masa castigatorilor din Internetul modern. Stirea nu a fost confirmata de staff-ul celor doua companii. Cu toate acestea, desi au trecut trei luni de la aparitia noutatilor, Zuckerberg nu a mai emis un comunicat de presa. Poate ca acum FaceBook este de vanzare.