Industria IT romaneasca are nevoie de silicoane

Lipsa unui succes evident poate sa aiba mai multe argumente: nu s-a identificat inca locul cel mai propice, nu exista o strategie coerenta privind parcurile tehnologice etc. Cu toate acestea, daca privim experientele altora, am putea observa cateva dintre ingredientele necesare dezvoltarii unor parcuri tehnologice de succes. Exemplul Sillicon Valley este foarte sugestiv, din multe puncte de vedere.

Ce este Sillicon Valley?
Geografic vorbind, regiunea nu este deloc o vale. Initial, termenul desemna Valea Santa Clara, situata in sudul Golfului San Francisco. In timp insa, regiunea s-a extins si acum acopera spatii cu mult mai largi, aflate in jurul Golfului San Francisco. Termenul de "silicon" se refera la concentrarea masiva a companiilor producatoare de semiconductori siliconici, care se intalneau la inceput in zona.
In termenii legislatiei romanesti, Sillicon Valley este un parc tehnologic, realizat prin contributia Universitatii Stanford si a autoritatilor locale. In 1951, a fost infiintat Stanford Industrial Park (cunoscut mai tarziu drept Stanford Research Park), zona compusa dintr-o serie de mici cladiri industriale, inchiriate in schimbul unor sume modice companiilor a caror activitate avea legatura cu domeniul IT. De atunci si pana la momentul actual, regiunea a cunoscut o dezvoltare exploziva, fiind identificata in prezent cu succesul american. Un studiu al "Wall Street Journal" din 2006 arata ca 13 dintre cele mai inventive 20 de orase ale SUA se afla in California, iar 10 dintre ele sunt in Sillicon Valley.
Dintre orasele din Sillicon Valley, San Jose conduce, cu 3.867 de brevete de inventie acordate in 2005, urmat de Sunnyvale, cu 1.881 de brevete. Regiunea era atat de bogata in anii 90, incat preturile imobilelor devenisera cele mai mari din lume, iar economia, care chiar duduia, aducea zilnic ambuteiaje extreme in traficul auto. La nivel financiar, o mare parte a investitiilor speculative (unii spun ca un sfert din acestea, la nivelul intregului teritoriu al SUA) se ofera in Sillicon Valley.
Incepand cu anul 2000, in ciuda crizei afacerilor de Internet din acea perioada, peste 23.000 de companii specializate in Internet au fost create in Sillicon Valley, completand portofoliul de afaceri localizate in zona. Printre acestea sunt chiar companii extrem de mari, care recunosc astfel nevoia pe care o au de acel spatiu geografic: Adobe Systems, Apple Inc., Cisco Systems, eBay, Electronic Arts, Google, Hewlett-Packard, Intel, Oracle Corporation, Sun Microsystems, Symantec, Yahoo! si altii.
Urmand exemplul Stanford, mai multe universitati americane au fost antrenate in proiectul Sillicon Valley: Carnegie Mellon University, San José State University, Santa Clara University si altele. In acest moment, Silicon Valley este primul in lume in ordinea locurilor unde am putea intalni urmatoarea idee geniala care se va impune in Internetul modern.

Bucuresti, parc tehnologic
In Romania, rolul "Sillicon Valley" il joaca, de departe, Bucurestiul. Spre deosebire de varianta americana insa, Bucurestiul are un mare neajuns. Din cauza lipsei unor facilitati speciale acordate de autoritati industriilor localizate aici, orasul este mai mult un loc conjunctural de intalnire intre furnizorii de solutii IT si clientii acestora.
Cu toate acestea, Capitala are de departe mai multe atuuri decat neajunsuri. Analiza repartizarii geografice a industriei romanesti de software si servicii IT scoate in evidenta concentrarea puternica in Bucuresti. Potrivit unui studiu realizat cu putina vreme in urma de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, in Bucuresti se realizeaza peste 60% din cifra de afaceri inregistrata de industria IT din Romania.
Din Bucuresti provin si aproape jumatate din exporturile de software si servicii software. Capitala determina hotarator evolutia industriei romanesti de software si servicii. Urmeaza, in ordine, Timisoara, care s-a impus in mod clar ca al doilea centru de software si servicii al Romaniei, Cluj, Iasi, Brasov etc. Repartitia pe localitati a fortei de munca implica si alt tip de efecte. De exemplu, in Timisoara, salariul mediu brut este cu 50% mai mare decat media pe intreaga industrie IT, in timp ce in centre ca Iasi sau Constanta nivelul se situeaza sub jumatate din media pe tara.

Premise interesante
In plus, Bucurestiul este un centru universitar important. Universitatea Politehnica din Capitala (una dintre cele mai mari universitati din sud-estul Europei si cea mai mare scoala de ingineri din Romania) ar putea fi un partener credibil pentru un potential parc tehnologic. In-frastructura de comunicatii pe care o ofera orasul este un alt punct important care sustine pozitia strategica pe care Bucurestiul ar putea-o avea in planul unui parc tehnologic. Administratia publica locala ar putea pune la dispozitia celor interesati terenuri aflate la periferie. In perspectiva rolului de incubator de afaceri pe care l-ar avea o astfel de initiativa, pretul catorva zeci de hectare de teren ar trebui sa fie putin important.
Ideea ar prinde foarte bine, mai ales acum, cand Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei vorbeste despre lansarea Romaniei ca brand IT mondial. Potrivit comunicatului MCTI, numarul exportatorilor din sectorul IT al Romaniei este estimat in prezent la circa 9.000 de firme, cu potential de crestere a exporturilor in urmatorii doi-trei ani la peste un miliard de euro.

Ce facilitati ofera un parc tehnologic?
Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 14/2002 (privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice), agentii economici care isi desfasoara activitatea in parcul stiintific si tehnologic beneficiaza de conditii avantajoase de locatie si folosire a infrastructurii si a comunicatiilor, cu esalonarea platilor, asigurate sau facilitate de administrator pe o perioada determinata de functionare, precum si de reduceri de tarife sau gratuitati pentru unele servicii oferite de administrator.
Un astfel de parc, profilat exclusiv pe industria IT, ar putea atrage concentrarea unui grup de potentiali investitori in aceasta industrie, oferind sansa IT-ului romanesc de a testa capacitatea sa de atragere de fonduri speculative. Parcul stiintific si tehnologic se constituie printr-un contract de asociere in participatiune incheiat intre o institutie de invatamant superior acreditata, pe de o parte, si regii autonome, companii nationale, societati comerciale, administratia publica locala, asociatii patronale sau profesionale, persoane fizice, investitori romani si straini, pe de alta parte, asociere denumita consortiu. Parcul este administrat de o societate comerciala, denumita administrator, desemnata de consortiu, si a carei activitate exclusiva este administrarea parcului stiintific si tehnologic.