Pentru ca imprimantele, scannerele si multifunctionalele permit copierea cartilor, organismul care ar trebui sa protejeze drepturile autorilor le cere operatorilor din industria IT&C o taxa „pentru eventualele daune“. Problema este ca vor sa o incaseze retroactiv si cu sumele prevazute in legea abrogata odata cu intrarea in vigoare a noilor reglementari.
Trebuie precizat de la iinceput ca aceste sume nu reprezinta o taxa la buget, ci o taxa pe care companii private sunt obligate sa o plateasca altei companii private, care ar trebui sa reprezinte drepturile autorilor romani. Legea veche preciza ca taxa trebuie aplicata „aparatelor care permit reproducerea“ fara a determina care sunt acestea, astfel ca s-a platit taxa doar pe copiatoare. De asemenea, cuantumul taxei era calculat la 5% din valoarea echipamentului. Noua lege din 2004 prevede o taxa de 0,5% si defineste aparatele ca fiind imprimante, scannere si multifunctionale, pentru ca s-a gandit cineva ca s-ar putea copia si scanand textul si apoi printandu-l pe imprimanta. Imediat dupa publicarea noii legi, unul dintre cele 7 organisme de gestiune a drepturilor de autor, COPYRO, a cerut firmelor sa plateasca taxele pe scannere si multifunctionale retroactiv, din 2002, la cuantumul de 5% prevazut de vechea lege. Ca de obicei iin Romania, justitia nu a ascultat argumentele industriei si a dispus, cu concursul Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), ca taxele sunt in regula si trebuie platite, primul incident de acest fel terminandu-se cu falimentul unei firme. Mai multe procese sunt acum pe rol, iin diverse stadii, dar se asteapta o decizie a Curtii Supreme de Casatie si Justitie, hotarare care ar putea afecta dramatic industria IT&C din Romania.
„Recunoastem dreptul autorilor de a fi despagubiti in cazul ca un echipament permite utilizatorului sa copieze textul iin loc sa cumpere cartea“, a declarat presedintele Comisiei de IT&C din Camera Deputatilor, Varujan Pambuccian, care a fost alaturi de industrie iin pozitia ferma contra COPYRO. „Pe de alta parte, legea nu se poate aplica retroactiv si in niciun caz cu procentele cerute de legea abrogata“, a explicat el.
Supararea producatorilor si distribuitorilor de echipamente electronice vine din lipsa de dialog si refuzul de negociere al COPYRO si ORDA, care beneficiaza de sprijinul justitiei, interesata, spun ei, „doar sa claseze dosare pe banda rulanta“.
Argumente solide
Cel mai simplu argument iin sprijinul industriei IT&C este ca pur si simplu, pentru consumator, este mai ieftin sa cumpere o carte decat sa o traga la xerox, iar daca ar dori sa o scaneze, procesul ar dura zile iin-tregi, dupa care ar astepta tot atat pentru a printa toate foile.
Tot scandalul, taxa si legea iin discutie se refera la „copia privata“. Aceasta reprezinta o copie legala, nu se refera la piraterie, ci la acea „copie facuta pentru acasa sau uz iin familie“. Bine, dar atunci de ce sa taxam imprimantele industriale, sistemele business, imprimantele pe format mare? Cine copiaza o carte cu imprimanta care stie sa printeze panouri outdoor? Iar aberatiile merg mai departe. Echipamentele profesionale, deci care nu pot fi utilizate „pentru acasa“, iinsumeaza 80% din iincasarile realizate de industrie, si logic ar fi sa nu se plateasca taxa pentru ele.
La dosarul procesului dintre Asociatia Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente IT&C (APDETIC) si COPYRO exista o expertiza tehnica, solicitata de instanta si platita de ambele parti, care spune clar ca imprimantele si scannerele nu pot fi considerate „aparate care permit reproducerea“. Directivele Uniunii Europene specifica limpede ca, daca dauna nu este majora (de exemplu, copierea si vinderea de carti fara drept de autor), nu se pot solicita daune pentru imprimante si scannere. Ce face justitia cu aceste informatii? Le trece cu vederea, la fel ca si Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA) si, evident, COPYRO.
Mai ramane de spus ca nu exista niciun studiu de piata privind popularitatea autorilor romani, care sa permita cuantificarea unor eventuale pagube sau sa permita stabilirea unor compensatii acordate acestora. Refuzul COPYRO de a prezenta informatii despre ceea ce face cu banii a fost ultima picatura pentru o industrie cu nervii deja iintinsi la maximum.
Viitorul suna bine, dar nu pentru autori
Pe langa faptul ca nu a demonstrat niciodata ca a platit autorii „nedreptatiti“ de aparitia copiatorului, firma - ONG urmeaza sa solicite companiilor IT&C taxa de copie pentru aparatele fotografice si, de ce nu, pentru cele video, iintrucat aceste echipamente „permit reproducerea“. „Expertii“ nu au reusit sa impuna o taxa pe hard-disc, pentru ca acesta ar permite stocarea de date copiate din carti.
Insa, iin cazul iin care COPYRO primeste aviz favorabil iin justitie, decizia ar putea avea un impact dramatic asupra industriei.
„Daca ne gandim bine, si un pix este un echipament care permite reproducerea textelor. Urmeaza tipografiile si aproape orice alt echipament: calculatorul, de exemplu“, a declarat Ion Maican de la Gemini. Pe viitor, taxa ar putea fi introdusa pentru alte echipamente, iar COPYRO ar putea cere plata retroactiv si pentru ele.
Sumele platibile retroactiv pentru scannere, imprimante si multifunctionale ar iinsuma cam 2,5-3 milioane de euro doar pentru membrii APDETIC. Incasarile COPYRO se cifrau, iin 2004, la circa 15 miliarde lei vechi (450 milioane euro). Dupa ce s-a introdus noua taxa, de 0,5% din valoarea produsului, schimbarea legii nu a afectat veniturile firmei. Din cauza ca s-a marit numarul de produse taxabile, COPYRO a avut iincasari similare si iin anii urmatori. Cu toate acestea, solutia lor a fost sa ceara niste sume retroactiv.
Pentru a putea face fata noilor cerinte, industria IT&C nu are alta solutie decat sa scumpeasca produsele din aceasta categorie cu 7-10% iin urmatorii ani, iin timp ce iin toata lumea ele se ieftinesc.
@ COPYRO, pe scurt
COPYRO este persoana juridica privata, constituita prin libera asociere, fara scop lucrativ (non profit), iinfiintata prin Decretul nr. 31/1949, avizata de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, prin Decizia nr. 8 din 1 iunie 1997. COPYRO revendica un rol foarte important iin sfera ocrotirii drepturilor de autor, protejand nu doar scriitorii, ci si pe toti autorii de opere scrise din toate domeniile de activitate iinca din 1949.
Societatea se ocupa de colectarea si repartizarea drepturilor patrimoniale de autor în domeniul operelor scrise a caror gestiune iii este iincredintata de titularii de drepturi prin mandat ori prin efectul art. 25 din Legea nr. 8/1996 a dreptului de autor si a drepturilor conexe. Este organismul unic, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor la nivel national pentru colectarea remuneratiei compensatorii privind copia privata prevazuta la art. 109, alin.1 din Legea nr. 8/1996. Presedintele organismului este Eugen Uricaru, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor.
Adrian Iorgulescu: „Nu vreau sa intru iin polemica pe aceasta tema“
„Legea prevede ca pentru echipamentele IT sa se plateasca o taxa pentru copia privata, deci aceasta este obligatorie“, a declarat, pentru SFin, Adrian Iorgulescu, ministrul culturii. „Nu am vazut concret cererea formulata de COPYRO, nu sunt la curent cu detaliile, ca este o cerere retroactiva sau nu, deci nu doresc sa intru iintr-o polemica pe aceasta tema“, a spus el. „Cert este ca, iin cazul oricarei legi sau act normativ, acesta intra iin vigoare la data publicarii iin Monitorul Oficial, iin cazul de fata Ordonanta 123 a intrat iin vigoare la 1 septembrie 2005“, a iincheiat Iorgulescu.
COPYRO, spaima cablistilor
COPYRO este aceeasi organizatie care solicita operatorilor de cablu taxe de 17% din iincasari pentru plata drepturilor de autor pentru artistii celebri difuzati la televizor. Desi era 2%, iar iin UE media este de 8%, iin Romania expresia ca „taxa poate ajunge la 17%“ a facut COPYRO sa solicite tuturor operatorilor plafonul maxim de plata. Taxele sunt platite si de televiziune, pentru ca difuzeaza acesti artisti, dar si de cablu, pentru ca are iin grila acel program TV. Evident, nu conteaza faptul ca Madonna sau Michael Jackson nu vor primi niciodata drepturi de autor din Romania. Pentru ORDA si COPYRO conteaza doar „spiritul legii“.
Activitatile minunate ale OGC
Organism pentru Gestiunea Colectiva a drepturilor de autor (OCG), COPYRO este, de fapt, un SRL care actioneaza ca organizatie non-profit. Se pare ca tocmai de aceea nu poate fi controlat iin privinta banilor. Firma colecteaza „daune“ pentru toti autorii din Romania, dar plateste daune „numai autorilor care solicita acest lucru“. Iar ca sa solicite, autorul trebuie sa fie membru COPYRO, deci sa-i plateasca. Pe langa faptul ca solicita plati retroactive pe legea veche, compania a castigat dreptul de a acorda o parte din aceste compensatii sub forma de premii. „Acest lucru reprezinta forma cea mai simpla de a trimite banii unor prieteni“, a spus un oficial. Refuzul constant de a avea un control al sumelor platite autorilor nu poate reprezenta decat faptul ca acolo se ascunde ceva. De asemenea, COPYRO a fost sprijinita puternic de faptul ca ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, este presedinte de OGC (s-a autosuspendat dupa ce a fost criticat pentru incompatibilitate). COPYRO are dreptul sa pastreze 15% din banii iincasati, desi este organizatie non-profit. Faptul ca exista iinca sase organisme similare care au iinteles situatia si au colaborat cu industria nu a impresionat pe nimeni. Mai merita spus ca legea din 1996 defineste aparatele care permit reproducerea drept echipamente „care stocheaza informatia pe suport grafic sau analog“, de asemenea o definitie gresita. Atat scannerul, cat si imprimanta stocheaza informatiile digitale, deci nu pot fi taxate, iar mai mult ca sigur ca si copiatoarele si multifunctionalele actuale procedeaza la fel. Trebuie spus ca COPYRO a recunoscut (oare cum s-o fi iintamplat?) ca nu vrea taxa pe „aparatele virtuale“...
Se poate si mai rau? Da.
In proces, COPYRO defineste echipamentele pentru care trebuie platite taxe ca aparate analog sau digitale. Aparatele digitale sunt «cele operate cu degetul», dupa parerea COPYRO, iin timp ce aparatele analog sunt cele «care au nevoie de calculator pentru a functiona». Se mai spune ca aparatele digitale pot fi de sine statatoare sau, mai exact, «ele stau singure pe masa». Evident, iin afara de efectul comic, oricine ar fi trebuit sa arunce un astfel de document la cos cu precizarea «Nota doi, treci iin banca». Ei bine, nu! In justitie ele sunt prezente ca dovezi
www.sfin.ro
Comentarii articol (0)