Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata, spune legea contenciosului administrativ. Numai ca aceasta lege are nenumarate probleme de aplicare, pe care legislativul incearca sa le rezolve printr-o revizie generala a actului normativ
Madalina Tirdei, Partner VOICU & FILIPESCU (Societate civila de avocati)
Inca de la data adoptarii sale in 1990, Legea contenciosului administrativ a introdus in legislatia romana institutii, notiuni si solutii noi, care au ridicat probleme de aplicare si interpretare atat in practica instantelor de judecata, cat si in doctrina de specialitate. Ulterior, in 2004, prin aparitia noii legi 554 s-a incercat clarificarea notiunilor incipiente de justitie administrativa, prin introducerea unei noi filosofii a contenciosului administrativ. Din nefericire, solutiile gasite nu au fost imbratisate de toate instantele, Curtea Constitutionala fiind sesizata cu judecarea unei serii de exceptii de neconstitutionalitate privind Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
La inceputul lunii aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, cu amendamente, propunerile proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii contenciosului. Principalele aspecte noi aduse de proiectul adoptat deja de Camera Deputatilor si aflat in faza finala la Senat sunt urmatoarele:
- Posibilitatea intentarii de catre Avocatul Poporului de actiuni in contenciosul administrativ, in mod direct, si nu in numele sau prin intermediul persoanei vatamate;
- Posibilitatea persoanelor fizice si juridice de drept privat de a introduce actiuni in contenciosul administrativ, invocandu-se incalcarea interesului public;
- Reglementari privind competenta instantei, care a dobandit si dreptul de a obliga autoritatea publica sa efectueze si operatiunile administrative necesare pentru apararea dreptului subiectiv si interesului legitim vatamat prin actul administrativ dedus judecatii;
- Reglementarea unui caz special de revizuire in ipoteza incalcarii principiului prioritatii Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si a celorlalte norme comunitare cu caracter obligatoriu.
Cel mai important amendament adus de CSM se refera la completarea textului de lege referitor la neexecutarea sau nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate de instanta de contencios administrativ, prin adaugarea conditiei existentei unor motive imputabile, retinand ca, in anumite cazuri, pot exista situatii in care neexecutarea se datoreaza unor cauze obiective.
Alt amendament propus de CSM se refera la reformularea definitiei termenului de persoana vatamata, considerand ca aceasta nu respecta prevederile Constitutiei, deoarece se refera doar la vatamarea prin acte administrative. Astfel, CSM a reformulat definitia propunand "orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim, vatamate de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri...".
De asemenea, CSM a propus, in cadrul normelor care reglementeaza procedura de judecata a exceptiei de nelegalitate a actului administrativ, urmatoarea redactare: "Instanta de contencios administrativ se pronunta, dupa procedura de urgenta, in sedinta publica, cu citarea partilor si a emitentului. In cazul in care exceptia de nelegalitate vizeaza un act administrativ unilateral emis anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmeaza a fi analizate prin raportare la dispozitiile legale in vigoare la momentul emiterii actului administrativ".
In ceea ce priveste amenda judiciara ce poate fi aplicata de instanta de judecata conducatorului autoritatii publice care nu raspunde in termenul stabilit de instanta, CSM nu a fost de acord cu marirea acesteia de la 10 la 20% din salariul minim brut pe economie.
Abrogarea dispozitiilor neconstitutionale
In cursul anului 2006, Curtea Constitutionala a admis doua exceptii de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile legii contenciosului administrativ. Declararea neconstitutionalitatii unor texte de lege atrage obligatia Parlamentului de a pune de acord prevederile din legile declarate neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, intr-un termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii, urmand ca, la implinirea acestui termen, textele declarate neconstitutionale sa-si inceteze efectele juridice.
Mai intai, Curtea a declarat neconstitutionala dispozitia legala care prevedea posibilitatea exercitarii recursului in materia contenciosului administrativ intr-un termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare, pentru ca permitea instantelor "sa adauge la lege", prin stabilirea cazurilor, conditiilor si persoanelor fata de care termenul de recurs poate sa curga fie de la pronuntarea hotararii, fie de la comunicarea acesteia.
Recent, prin Decizia 65/2007 Curtea Constitutionala a amendat din nou Legea contenciosului, stabilind neconstitutionalitatea dispozitiilor legale care prevedeau neobligativitatea participarii reprezentantului Ministerului Public in cauzele privind contenciosul administrativ.
Solutia abrogarii textelor de lege declarate neconstitutionale nu rezolva insa problema corelatiilor pe care aceste texte le au cu restul articolelor legii, fiind necesara o modificare mult mai ampla a legii.
Amendamente propuse de proiect
In afara abrogarii textelor de lege declarate neconstitutionale sau a modificarii acestora in functie de deciziile Curtii Constitutionale, noul proiect de lege urmareste, intr-o sfera mai larga, sa completeze definitia anumitor notiuni si institutii de contencios administrativ. Exista insa si reglementari care vizeaza schimbarea fondului fata de solutia initiala.
Amendamentele propuse sunt urmatoarele:
- Completarea si actualizarea definitiei date persoanei vatamate in acceptiunea legii contenciosului administrativ in conformitate cu noile realitati si acceptiuni ("orice persoana juridica, de drept public sau privat", asimilarea grupului de persoane fizice, fara personalitate juridica, titular de drepturi subiective sau interese legitime in categoria persoanelor vatamate);
- Definirea "jurisdictiei administrative speciale" ca fiind activitatea desfasurata de autoritatea administrativa care are competenta de solutionare a unui conflict privind actul administrativ, in baza asigurarii principiilor contradictorialitatii, asigurarii dreptului la aparare si al independentei activitatii administrativ-jurisdictionale;
- Clarificarea sferei de aplicare a cercetarii legalitatii unui act administrativ, pe calea exceptiei de nelegalitate; exceptia de nelegalitate a unui act administrativ poate fi invocata oricand in cadrul unui proces, indiferent de data emiterii acestuia; inlaturarea caii de atac a recursului care putea fi exercitat anterior, in mod separat, impotriva incheierii prin care se respinge cererea de sesizare a instantei de contencios administrativ in vederea cercetarii legalitatii actului; obligativitatea citarii emitentului actului administrativ in fata instantei de contencios administrativ, investita cu solutionarea exceptiei de nelegalitate; recursul indreptat impotriva solutiei date de catre instanta de contencios (in ceea ce priveste exceptia de nelegalitate) se declara in termen de 5 zile de la comunicare;
- Clarificarea posibilitatii exercitarii plangerii prealabile impotriva actului administrativ, fara restrictii, "oricand";
- Clarificari privind termenul de introducere a actiunii in contencios administrativ; inlocuirea termenului neprocedural de "primire a raspunsului la plangerea prealabila" cu "comunicarea (…)"; precizarea posibilitatii introducerii actiunii, pentru motive temeinice, si peste termenul legal prevazut, insa nu mai tarziu de 1 an de la data comunicarii actului, data luarii la cunostinta, data introducerii cererii, iar nu "data emiterii actului", cum era prevazut anterior.
- Marirea amenzii ce poate fi aplicata de instanta de judecata conducatorului autoritatii publice care nu raspunde ori nu efectueaza lucrarile solicitate, in termenul stabilit, de la 10 la 20% din salariul minim brut pe economie;
- Modificari privind suspendarea executarii actului administrativ in faza procedurii prealabile privind suspendarea executarii actului administrativ unilateral pâna la pronuntarea instantei de fond. Se prevede in schimb, in mod expres, ca, in cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termenul de 60 de zile, suspendarea inceteaza de drept si fara nicio formalitate. De asemenea, se precizeaza ca termenul de recurs exercitat impotriva hotararii date asupra suspendarii este de 5 zile si curge de la comunicare, iar nu de la pronuntare cum era precizat anterior. O prevedere deosebit de importanta se refera la ipoteza in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat, prevazandu-se in mod expres de noul text de lege ca acesta este suspendat de drept; in plus, in acest caz nu este obligatorie plângerea prealabila si nici nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleasi motive. Suspendarea executarii actului administrativ are ca efect incetarea oricarei forme de executare silita, precum si restabilirea situatiei anterioare emiterii sau adoptarii sale, pâna la expirarea duratei suspendarii;
- Completari privind solutiile pe care instanta investita cu cercetarea legalitatii actului administrativ poate sa le dispuna, respectiv sa anuleze, dupa caz, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa;
- Completari privind urgentarea procedurii executarii silite: titlurile executorii se pun in executare fara nicio alta formalitate, chiar inainte de motivarea hotararii judecatoresti irevocabile.
Adoptarea unor noi reglementari consacrate contenciosului administrativ reprezinta o necesitate din punctul de vedere al reperelor nationale si europene in materia contenciosului administrativ. Proiectul de lege privind noile reguli in materia contenciosului administrativ, in forma in care a fost adoptata de Camera Deputatilor, satisface, in integralitatea lui, exigentele impuse de fenomenul administrativ contemporan, asigurand clarificarea unor aspecte care in timp au fost discutabile si au dat nastere unor interpretari si aplicari necorespunzatoare ale legii.
Comentarii articol (0)