avocatnet.ro 
Autorul vede calea spre succes ca fiind formata din sase trepte, care trebuie parcurse in ordine, si care nu pot fi “sarite”: imaginea de sine, relatiile cu cei din jur, obiectivele, atitudinea, munca si dorinta. Si cui gandeste deja “altul care crede ca are formula succesului”, si se intreaba cu scepticism daca sa continue sa citeasca recenzia de fata, ii pot spune ca daca exista vreo modalitate de a teoretiza drumul spre succes, nu cred sa existe una mai buna decat a lui Ziglar.
Ziglar trateaza toate subiectele abordate in detaliu; exista sase capitole care pur si simplu “diseca” cele sase trepte despre care am vorbit. Sunt in jur de 800 de exemple (dupa cum spune autorul, si tind sa il cred) de oameni care au urcat treptele succesului si oameni care au ramas acolo unde erau din cauza greselilor pe care le-au facut. Explica pas cu pas cum trebuie stabilite obiectivele, in ce fel ajungi sa ai atitudinea potrivita si exista putine sanse sa nu iti schimbi imaginea de sine, dupa ce treci de capitolul rezervat acesteia.
Neajunsurile cartii sunt prea putine pentru a tine cont de ele, insa corect este ca ele sa fie mentionate. In primul rand, cartea mi s-a parut putin greu de citit, pentru ca nu sunt obisnuita cu maniera in care sunt scrise cartile care intra in categoria “dezvoltare personala/motivationale”, probabil din cauza introducerii prea multor subtitluri, care de multe ori intrerup cursul gandurilor.
In al doilea rand, americanul este cateodata enervant de patriot, insa asta s-ar putea sa deranjeze doar pe cei care au pareri mai degraba negative despre State si despre cei care le populeaza. Drept pentru care ultimul subcapitol poate fi “sarit”- sunt cateva lucruri interesante, dar lipsa lui nu ar fi stirbit in nici un fel valoarea cartii.
Nu am sa dau citate, pentru simplul motiv ca ar fi fraze prea scurte, care scoase din context nu au acelasi impact. Nu pot spune ca sunt deja cu totul alt om, pentru ca Pe culmile succesului este genul de carte subliniata, cu paginile indoite, care nu iese din geanta decat in momentele in care o rasfoiesti din nou. Nu este o carte care te face sa zbori peste cele sase trepte. Si mai ales nu este o carte care te ajuta daca tu nu vrei sa fii ajutat.
Eu insa cred ca m-a schimbat, asa cum li s-a intamplat atator oameni care au citit-o intr-una din cele 34 de limbi in care a fost tradusa. De aici incolo, restul depinde de fiecare cititor, pentru ca nu cred sa existe o carte mai completa decat See You at the Top.
O recenzie de: Raluca Alexe Pentru mai multe recenzii, va rugam sa accesati bookblog.ro - ghidul cartilor care conteaza
Radu Gabrian 
iadria
Comentarii articol (0)